1. [MDA2] jucătorie sf [At: DA ms / V: (reg) giu~ / Pl: ~ii / E: jucător + -ie] (Rar; iuz) 1-2 (Loc unde se practică un) joc de noroc.
2. [Scriban] jucătoríe f. Acțiunea de a juca cărțile orĭ alte jocurĭ de noroc orĭ de combinațiune: în casa asta e mare jucătorie de cărți. V. cartoforie.
3. [MDA2] giucătorie sf vz jucătorie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL