1. [MDA2] joampă sf [At: FRÂNCU-CANDREA, M. 102 / V: ~mp sn / Pl: ~pe / E: nct] (Reg) 1 Adâncitură plină de apă mocirloasă. 2 Groapă într-un drum sau într-o apă. 3 Prăpastie. 4 Loc prăpăstios care se surpă tot timpul. 5 Drum mai jos decât un ogor. 6 Loc neted pe coasta muntelui. 7 (Îf ~mp) Vârtej scurt în minele de aur.
2. [CADE] JOAMPĂ (pl. -pe) sf. 1 Olten. 🌐 Vale; groapă; loc neted pe coasta muntelui (ȘEZ.) ¶ 2 Băn. Trans. Mîncătură de pămînt, groapă, surpătură provenită din ape (FR.-CDR.) [comp. srb. žumba „gaură”].
3. [DLRM] JOAMPĂ, joampe, s. f. (Reg.) Loc neted pe coasta muntelui.
4. [MDA2] joamp sn vz joampă
5. [MDA2] jomp sn vz joampă[1]
6. [MDA2] zoampă[1] sf vz joampă
7. [DAR] joampă, joampe, s.f. (reg.) 1. mâncătură făcută de ape, afundătură (într-un drum, într-un râu), cufundătură, groapă. 2. loc neted pe coasta dealului. 3. prăpastie.
8. [DRAM 2021] joámpă, joampe, s.f. (reg.) 1. Loc neted pe coasta muntelui. 2. Loc mai adânc în râu, plisă. 3. Groapă: „În Maramureș, joampă este un apelativ viu, cu sensul de groapă, adâncitură mare, situată de obicei pe un teren neted” (Vișovan, 2002). ■ (top.) Joampele, fânațe în Suciul de Sus. – Et. nec. (MDA).
9. [DRAM 2015] joampă, joampe, s.f. – (reg.) 1. Loc neted pe coasta muntelui (Vișovan, 2002). 2. Loc mai adânc în râu, plisă (Memoria, 2004). 3. Groapă. Atestat cu același sens și în Maramureșul din dreapta Tisei (DRT, 2010). „În Maramureș, joampă este un apelativ viu, cu sensul de groapă, adâncitură mare, situată de obicei pe un teren neted” (Vișovan, 2002). ♦ (top.) Joampele, fânațe în Suciu de Sus. – Et. nec. (MDA).
10. [DRAM] joampă, -e, s.f. – 1. Loc neted pe coasta muntelui (Vișovan 2002). 2. Loc mai adânc în râu, plisă (Memoria 2004): „În Maramureș, joampă este un apelativ viu, cu sensul de groapă, adâncitură mare, situată de obicei pe un teren neted” (Vișovan 2002). Joampele, fânațe în Suciu de Sus. – Et. nec. (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL