1. [MDA2] jnăpăit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: jnăpăi] (Reg) Bătaie cu bățul.
2. [MDA2] jnăpăit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: jnăpăi] (Reg) Bătut cu bățul.
3. [DEX '09] JNĂPĂI, jnăpăi, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate. – Jnap + suf. -ăi.
4. [MDA2] jnăpăi vt [At: CREANGĂ, GL. / V: ~pui, jnep~ / Pzi: ~esc / E: jnap1] (Reg) A bate cu bățul.
5. [MDA2] jnăpui vt vz jnăpăi
6. [MDA2] jnepăi v vz jnăpăi
7. [CADE] ❍JNĂPĂI (-ăesc, -ăiu), JNĂPUI (-uesc, -uiu) vb. tr. Mold. Trans. A plesni (cu palma, cu un biciu, etc.): lua mama nănașa din coardă și iar ne jnăpăia (Crg.); în acea mînie turbată jnăpui de cîteva ori iapa cu un par (mera) [onom.].
8. [DLRLC] JNĂPĂI, jnăpăi, vb. IV. Tranz. (Regional) A bate. Lua mama nănașa din coardă și iar ne jnăpăia. CREANGĂ, A. 40.
9. [Șăineanu, ed. VI] jnăpăì v. Mold. a bate cu bățul: iar ne jnăpăia mama GR. [Onomatopee din jnap!].
10. [Scriban] jnăpăi și -ĭésc v. tr. (imit d. o interj. jnap îld. jap). Mold. Trans. Lovesc, bat (cu palma saŭ varga).
11. [DOOM 3] jnăpăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. jnăpăi, 3 jnăpăie, imperf. 1 jnăpăiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să jnăpăi, 3 să jnăpăie
12. [DOOM 2] jnăpăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 jnăpăie, imperf. 3 sg. jnăpăia; conj. prez. 3 să jnăpăie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL