1. [MDA2] jimbi vi [At: DOSOFTEI, PS. 186 / Pzi: ~besc / E: ns cf jimb] (Îrg) 1 (D. dinți) A cădea. 2 (Prin apropiere de a zâmbi) A zâmbi.
2. [CADE] ❍JIMBI = ZÎMBl.
3. [MDA2] jâmb, ~ă a vz jimb
4. [MDA2] jimb, jimbă [At: LB / V: (reg) jâmb / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Trs; Mol) 1-2 a, av (Care este) strâmb. 3 a (D. persoane) Cu gura strâmbă. 4 a Știrb. 5 sm (Mtp; îs) ~ă-lemne Strâmbă-lemne.
5. [DEXI] jimb, -ă adj. (pop.) 1 (despre lucruri) Care este strîmb. 2 (despre oameni) Care are gură strîmbă. • pl. -i, -e. /etimol. nec.
6. [Scriban] jimbésc V. zîmbesc.
7. [DER] JIMBI, jimbesc, vb. IV. (Mold.) A zîmbi. (cf. zîmbi)
8. [DER] JIMB, -Ă, jimbi, -e, adj. Știrb. (deverbal, deriv. regr. din jimba sau dir. din sl. ząbu; cf. alb. dhëmbo)
9. [DGS] jimb, jimbă adj. (reg.) 1 (despre părți ale corpului, mai ales despre picioare) v. Strâmb. 2 (despre oameni sau animale) v. Știrb.
10. [DAR] jimbi pers. 3 sg. jimbește, vb. IV (reg.) (despre dinți) a cădea. 2. a-și strâmba gura; a zâmbi; a omizi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL