1. [MDA2] jerdie sf vz joardă
2. [CADE] ❍JERDIE, JĂRDIE sf. = JOARDĂ:... pe stăpîn cu jerdia ’n mînă Să-l dea afară din grădină (don.); oiu lua o jărdie șl te-oiu croi (flor.).
3. [Scriban] jérdie și jórdie f. și joárdă f., pl. e (rus. žerdĭ, d. vsl. zrŭdĭ). Prăjină supțire, păleață, beldie, nuĭa maĭ lungă. – În est. pop. jărdie. În Olt. joardă (NPl. Ceaur, 142) și jurdeá, pl. e (bg. dial. žordi, žoardi = žrŭda, žráda, žerda). V. dîrjală.
4. [DEX '09] JOARDĂ, joarde, s. f. 1. Nuia lungă, subțire și flexibilă; vargă, jordie. 2. (La pl.; reg.) Bețele vârâte între firele natrei la războiul de țesut. – Din magh. zsorda. Cf. sl. žrŭdĩ.
5. [MDA2] jărdie sf vz joardă
6. [MDA2] jărghie sf vz joardă
7. [MDA2] jerghie sf vz joardă
8. [MDA2] joardă sf [At: LEX. MARS. 251 / V: jărdie, jărghie, jerdie, jerghie, jor~, jordie / Pl: ~de, jorzi / E: mg zsorda] 1 Nuia lungă, flexibilă și subțire Si: vargă. 2 (Reg) Vărguță cu care se bat copiii. 3 (Reg) Ciomag. 4 (Reg) Nuia groasă pentru gard. 5 (Reg) Creangă stufoasă. 6 (Reg) Prăjină lungă. 7 (Reg) Nuia pentru bătutul covoarelor. 8 (Reg; dep; îf jordă) Fată înaltă și slabă. 9 (Reg, îe) A măsura pe cineva cu ~da A bate. 10 (Spc; lpl) Bețe introduse în firele natrei la războiul de țesut Si: fuscei, vergele.
9. [MDA2] jordă sf vz joardă
10. [MDA2] jordie sf vz joardă
11. [CADE] ❍JĂRDIE 👉 JERDIE
12. [CADE] JOARDĂ (pl. -de) sf. Nuia lungă și subțire: voinicul de cuscru ia și el o ~ în mînă (isp.); trebue pedepsiți fără cruțare cu joarda (ret.) [jerdie].
13. [CADE] ❍JORDIE sf. Mold. Bucov. JOARDĂ.
14. [DLRLC] JOARDĂ, joarde, s. f. Nuia lungă, subțire și flexibilă; vargă. Ponici, asudat de fericire, mînuia de zor pe spinarea unor murgi scunzi, costelivi și deșălați, o joardă groasă de salcîm. GALAN, B. I 186. A asmuțit cîinele și a dat cu o joardă după voi. PAS, Z. I 233.
15. [Șăineanu, ed. VI] joardă f. Mold. 1. nuia: acuși vă ard câteva jordii CR.; 2. pl. bețele vârîte între firele natrei. [Slav. JRŬDĬ].
16. [Scriban] jărghie V. jerbie.
17. [Scriban] jérbie f. (ung. zseréb, seréb, jurubiță, rudă cu jerebie și și cu vĭarbă, precum și cu germ. garbe, fr. gerbe, snop. V. jerebie). Jurubiță. Fig. Jerbie de lumină, fascicul de lumină (Vlah. Rom. Pit. 100). – Dim. jerbioară și jerbiuță. În est jărbie, pop. jărghie: o jărghiuță de pămînt (Neam. Rom. Pop. 1, 573). Și jîrbiuță, pop. jîrghiuță și jîghiuță.
18. [Scriban] joárdă V. jerdie.
19. [DOOM 3] joardă (nuia) s. f., g.-d. art. joardei; pl. joarde
20. [DOOM 2] joardă (nuia) s. f., g.-d. art. joardei; pl. joarde
21. [IVO-III] jerbie, -biei gen. a.
22. [DER] joardă (joarde), s. f. – Nuia lungă, vargă, băț. – Var. jordie, jorghie, jerghie. Sl. žrŭdĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Miklosich, Lexicon, 200; Cihac, II, 156; Conev 65) în parte prin intermediul mag. zsorda (DAR; Gáldi, Dict., 179), cf. rus. žerdĭ (Vasmer, I, 419).
23. [DGS] joardă s.f. 1 jordie, vargă, strămurare, strămurariță, japă, <înv.> strămur. Văcarul mână vitele cu o joardă. 2 (reg.) v. Nuia. Vargă. Vergea. 3 (la pl. joarde; tehn.; la războiul de țesut; reg.) v. Fuscel. Vergea.
24. [DRAM 2021] joárdă, joarde, (jordă), s.f. (reg.) Nuia lungă, flexibilă: „Lelea lungă cât o joardă / Bună îi de ciuhă-n holdă” (Memoria, 2004-bis: 1.302). – Din magh. zsorda, cf. sl. žrudi (DEX, MDA); din sl. žrudi (Cihac, Conev, după DER).
25. [DRAM 2015] joardă, joarde, (jordă), s.f. – (reg.) Nuia lungă, flexibilă: „Lelea lungă cât o joardă, / Bună îi de ciuhă-n holdă” (Memoria, 2004-bis: 1302). – Din magh. zsorda, cf. sl. žrudi (Galdi, DA, cf. DER; DEX, MDA); din sl. žrudi (Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER); din rus. žerdi < sl. žrudi (Vasmer, cf. DER; Scriban).
26. [DRAM] joardă, -e, (jordă), s.f. – Nuia lungă, flexibilă: „Lelea lungă cât o joardă, / Bună îi de ciuhă-n holdă” (Memoria 2004-bis: 1302). – Din sl. žrudi, prin intermediul magh. zsorda (DER, DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL