1. [DEX '09] JANDARM, jandarmi, s. m. Militar din corpul jandarmeriei. [Var.: (pop.) jandar s. m.] – Din fr. gendarme.
2. [MDA2] jandarm sm [At: (a. 1872) URICARIUL, XXII, 46 / V: (înv) ~ar, ~arnic, jăndar, jândar, jendar, jendariu, jen~, jindar, jindariu / Pl: ~i / E: fr gendarme] Militar din corpul jandarmeriei.
3. [DEXI] jandarm s.m. 1 Militar din corpul jandarmeriei. Numai jandarmii și pădurarii au arme (AGÂR.). 2 fig. (iron.) Femeie solidă, cu înfățișare (și purtare) autoritară. • pl. -i. și (pop.) jandár, jăndár s.m. /< germ. Gendarm, it. gendarme, giandarme, fr. gendarme < gens d' arme „oameni de arme”.
4. [CADE] *JANDARM, JĂNDAR, JENDAR sm. 🎖️ Soldat din jandarmerie (🖼 2725): ~ călare, ~ pedestru, ~ rural; să-l văd deodată intrând pe poartă cu doi jăndari (alecs.) [fr. gendarme; comp. și rut. zandar]
5. [DLRLC] JANDARM, jandarmi, s. m. Soldat care făcea parte din corpul jandarmeriei. La o masă, lîngă ușa [cîrciumii], un jandarm... stătea la un pahar cu Anton Nacu. REBREANU, R. I 136. Jandarmii dumitale îs niște hoți, mai răi decît cei din codru. SP. POPESCU, M. G. 64. – Variantă: (popular) jandar (DUMITRIU, N. 167, CAMILAR, T. 121, PAS, L. II 249) s. m.
6. [DLRM] JANDÁRM, jandarmi, s. m. Militar din corpul jandarmeriei. [Var.: (pop.) jandár s. m.] – Fr. gendarme.
7. [DN] JANDARM s.m. Militar din jandarmerie. [< fr. gendarme].
8. [MDN '00] JANDARM s. m. 1. militar din jandarmerie. 2. (fam.) femeie solidă cu un aer autoritar. (< fr. gendarme)
9. [Șăineanu, ed. VI] jandarm m. soldat din jandarmerie (=fr. geandarme).
10. [Scriban] * jandárm m. (fr. gendarme, din gens d’armes, de arme). Soldat însărcinat cu siguranța publică. Fig. Iron. Femeĭe prea înaltă și robustă (vivandieră). – Pop. (Trans. Bucov. Mold. nord) jandár (ung. zsandár, rut. žandar). – În România sînt jandarmĭ pedeștrĭ, care fac parte din armata activă și aŭ rezidența în Bucureștĭ și Iașĭ. Ceĭ foștĭ călărĭ se numesc astăzĭ soldați de escortă regală. Adevărațiĭ jandarmĭ sînt ceĭ ruralĭ, care-s foștĭ soldațĭ activĭ, angajațĭ cu leafă. Eĭ aŭ fost înființațĭ la 1893 de partidu conservator și eraŭ vre-o 2000, toțĭ călărĭ, înlocuindu-ĭ în acest rol pe călărașĭ. Maĭ pe urmă, număru celor călărĭ s’a redus. Partidu liberal s’a agitat furios contra acestor „schingĭuitori ai poporuluĭ” și a promis că-ĭ va desființa. Dar, cînd a venit la putere, nu numaĭ n’a putut comite această nebunie, ci a sporit număru jandarmilor. La început jandarmiĭ formaŭ companiĭ, apoĭ batalioane, iar pe ziŭa de 1 ianuarĭŭ 1921 au fost constituițĭ în 11 regimente. Reg. 1 cuprinde județele: Dolj, Gorj, Romanațĭ, Vîlcea, Mehedinți, Olt; reg. 2: Ilfov, Dîmbovița, Argeș, Teleorman, Vlașca, Prahova, Muscel: reg. 3: Covurluĭ, Tutova, Tecucĭ, Putna, R. Sărat, Buzăŭ; reg. 4: Iașĭ, Vasluĭ, Roman, Neamțu, Suceava, Botoșanĭ, Bacăŭ; reg. 5: Cetatea Albă, Ismail, Cahul, Tighina; reg. 6: Chișinăŭ, Orheĭ, Soroca, Bălțĭ, Fălciŭ; reg. 7: Cluj, Bihor (Beĭuș), Dej, Oradea Mare, Satu Mare, Maramureș, Zalăŭ, Turda; reg. 8: Brașov, Făgăraș, Sibiŭ, Tîrnava Mică, Tîrnava Mare, Mureș, Orheĭ, Cĭuc, Treĭ Scaune; reg. 9: Timiș, Arad, Torontal, Lugoj, Caransebeș, Huniedoara, Petroșanĭ, Alba Inferioară; reg. 10: Bistrița, Dorohoĭ, Hotin, Cernăuțĭ, Storojineț, Cîmpulung, Rădăuțĭ: reg. 11: Constanța, Tulcea, Caliacra, Durostor, Brăila, Ialomița.
11. [DEX '09] JANDAR s. m. v. jandarm.
12. [MDA2] gendar[1] sm vz jandarm
13. [MDA2] gendarm[1] sm vz jandarm
14. [MDA2] jandar sm vz jandarm
15. [MDA2] jandarnic sm vz jandarm
16. [MDA2] jăndar sm vz jandarm
17. [MDA2] jândar sm vz jandarm
18. [MDA2] jendar sm vz jandarm
19. [MDA2] jendariu sm vz jandarm
20. [MDA2] jendarm sm vz jandarm
21. [MDA2] jindar sm vz jandarm
22. [MDA2] jindariu sm vz jandarm
23. [MDA2] șandar sm vz jandarm
24. [DEXI] jandar s.m. v. jandarm.
25. [CADE] * GENDARM... JANDARM...
26. [CADE] *JENDAR 👉 JANDARM.
27. [Scriban] *gendárm, răŭ scris îld. jandarm.
28. [DOOM 3] jandarm s. m., pl. jandarmi
29. [DOOM 2] jandarm s. m., pl. jandarmi
30. [MDO] jandarm
31. [IVO-III] jandarm.
32. [DOOM 3] +femeie-jandarm s. f., g.-d. art. femeii-jandarm; pl. femei-jandarm
33. [DER] jandarm (jandarmi), s. m. – Militar, agent al poliției rurale. – var. (pop.) jandar, jendar(iu), jăndar. Mr. geandar. Fr. gendarme; în mr., din it. gendarme, cf. tc. candarma, alb. ğandarmë, bg. žandarm, sb. žandar. Este cuvînt popular, datorită uzului său administrativ. – Der. jandarmerie, s. f. (post de jandarmi); jandarmeresc, adj. (de jandarm).
34. [Argou] jandarm, jandarmi s. m. 1. (glum.) soție, nevastă. 2. femeie cu înfățișare masculină și comportament autoritar.
35. [Argou] a scoate jandarii expr. (cart., înv.) a scoate banii.
36. [DGS] jandarm s.m. 1 (milit.) ‹reg.› haiduc, pandur, strajă, ‹înv.› armaș, colgiu, ‹turc.; înv.› cavas, ‹arg.› jaguar, șingalo. Grupul de manifestanți este păzit de jandarmi. 2 (glum.) v. Nevastă. Soție.
37. [DAR] jandarnic s.m. (înv.) jandarm.
38. [DRAM 2015] jăndar, jăndari, (jandar, jendar, jindar), s.m. – (pop.) Jandarm: „Ducă-să-n boală, Ciufu Nopții, că tătă noaptea m-o purtat pe mine și pe jendaru de ungur, din Pătrova...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 94). ♦ În perioada interbelică, în Maramureș (precum și în regiunea de nord-vest a Transilvaniei), funcționa regimentul 7 de jandarmi (Scriban, 1939). – Din magh. zsandár, ucr. žandar (DER) < fr. gendarme, din gens dármes, la fel ca și rom. jandarm.
39. [DRAM 2015] jendar, s.m. – v. jăndar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL