1. [DEX '09] JANDAR s. m. v. jandarm.
2. [MDA2] jandar sm vz jandarm
3. [DEXI] jandar s.m. v. jandarm.
4. [DEX '09] JANDARM, jandarmi, s. m. Militar din corpul jandarmeriei. [Var.: (pop.) jandar s. m.] – Din fr. gendarme.
5. [MDA2] gendar[1] sm vz jandarm
6. [MDA2] gendarm[1] sm vz jandarm
7. [MDA2] jandarm sm [At: (a. 1872) URICARIUL, XXII, 46 / V: (înv) ~ar, ~arnic, jăndar, jândar, jendar, jendariu, jen~, jindar, jindariu / Pl: ~i / E: fr gendarme] Militar din corpul jandarmeriei.
8. [MDA2] jandarnic sm vz jandarm
9. [MDA2] jăndar sm vz jandarm
10. [MDA2] jândar sm vz jandarm
11. [MDA2] jendar sm vz jandarm
12. [MDA2] jendariu sm vz jandarm
13. [MDA2] jendarm sm vz jandarm
14. [MDA2] jindar sm vz jandarm
15. [MDA2] jindariu sm vz jandarm
16. [MDA2] șandar sm vz jandarm
17. [DEXI] jandarm s.m. 1 Militar din corpul jandarmeriei. Numai jandarmii și pădurarii au arme (AGÂR.). 2 fig. (iron.) Femeie solidă, cu înfățișare (și purtare) autoritară. • pl. -i. și (pop.) jandár, jăndár s.m. /< germ. Gendarm, it. gendarme, giandarme, fr. gendarme < gens d' arme „oameni de arme”.
18. [DEXI] jăndar s.m. v. jandarm
19. [CADE] * GENDARM... JANDARM...
20. [CADE] *JANDARM, JĂNDAR, JENDAR sm. 🎖️ Soldat din jandarmerie (🖼 2725): ~ călare, ~ pedestru, ~ rural; să-l văd deodată intrând pe poartă cu doi jăndari (alecs.) [fr. gendarme; comp. și rut. zandar]
21. [CADE] *JENDAR 👉 JANDARM.
22. [DLRLC] JANDARM, jandarmi, s. m. Soldat care făcea parte din corpul jandarmeriei. La o masă, lîngă ușa [cîrciumii], un jandarm... stătea la un pahar cu Anton Nacu. REBREANU, R. I 136. Jandarmii dumitale îs niște hoți, mai răi decît cei din codru. SP. POPESCU, M. G. 64. – Variantă: (popular) jandar (DUMITRIU, N. 167, CAMILAR, T. 121, PAS, L. II 249) s. m.
23. [DLRM] JANDÁRM, jandarmi, s. m. Militar din corpul jandarmeriei. [Var.: (pop.) jandár s. m.] – Fr. gendarme.
24. [DN] JANDARM s.m. Militar din jandarmerie. [< fr. gendarme].
25. [MDN '00] JANDARM s. m. 1. militar din jandarmerie. 2. (fam.) femeie solidă cu un aer autoritar. (< fr. gendarme)
26. [Șăineanu, ed. VI] jandarm m. soldat din jandarmerie (=fr. geandarme).
27. [Scriban] *gendárm, răŭ scris îld. jandarm.
28. [Scriban] * jandárm m. (fr. gendarme, din gens d’armes, de arme). Soldat însărcinat cu siguranța publică. Fig. Iron. Femeĭe prea înaltă și robustă (vivandieră). – Pop. (Trans. Bucov. Mold. nord) jandár (ung. zsandár, rut. žandar). – În România sînt jandarmĭ pedeștrĭ, care fac parte din armata activă și aŭ rezidența în Bucureștĭ și Iașĭ. Ceĭ foștĭ călărĭ se numesc astăzĭ soldați de escortă regală. Adevărațiĭ jandarmĭ sînt ceĭ ruralĭ, care-s foștĭ soldațĭ activĭ, angajațĭ cu leafă. Eĭ aŭ fost înființațĭ la 1893 de partidu conservator și eraŭ vre-o 2000, toțĭ călărĭ, înlocuindu-ĭ în acest rol pe călărașĭ. Maĭ pe urmă, număru celor călărĭ s’a redus. Partidu liberal s’a agitat furios contra acestor „schingĭuitori ai poporuluĭ” și a promis că-ĭ va desființa. Dar, cînd a venit la putere, nu numaĭ n’a putut comite această nebunie, ci a sporit număru jandarmilor. La început jandarmiĭ formaŭ companiĭ, apoĭ batalioane, iar pe ziŭa de 1 ianuarĭŭ 1921 au fost constituițĭ în 11 regimente. Reg. 1 cuprinde județele: Dolj, Gorj, Romanațĭ, Vîlcea, Mehedinți, Olt; reg. 2: Ilfov, Dîmbovița, Argeș, Teleorman, Vlașca, Prahova, Muscel: reg. 3: Covurluĭ, Tutova, Tecucĭ, Putna, R. Sărat, Buzăŭ; reg. 4: Iașĭ, Vasluĭ, Roman, Neamțu, Suceava, Botoșanĭ, Bacăŭ; reg. 5: Cetatea Albă, Ismail, Cahul, Tighina; reg. 6: Chișinăŭ, Orheĭ, Soroca, Bălțĭ, Fălciŭ; reg. 7: Cluj, Bihor (Beĭuș), Dej, Oradea Mare, Satu Mare, Maramureș, Zalăŭ, Turda; reg. 8: Brașov, Făgăraș, Sibiŭ, Tîrnava Mică, Tîrnava Mare, Mureș, Orheĭ, Cĭuc, Treĭ Scaune; reg. 9: Timiș, Arad, Torontal, Lugoj, Caransebeș, Huniedoara, Petroșanĭ, Alba Inferioară; reg. 10: Bistrița, Dorohoĭ, Hotin, Cernăuțĭ, Storojineț, Cîmpulung, Rădăuțĭ: reg. 11: Constanța, Tulcea, Caliacra, Durostor, Brăila, Ialomița.
29. [DOOM 3] +femeie-jandarm s. f., g.-d. art. femeii-jandarm; pl. femei-jandarm
30. [DOOM 3] jandarm s. m., pl. jandarmi
31. [DOOM 2] jandarm s. m., pl. jandarmi
32. [MDO] jandarm
33. [IVO-III] jandarm.
34. [DER] jandarm (jandarmi), s. m. – Militar, agent al poliției rurale. – var. (pop.) jandar, jendar(iu), jăndar. Mr. geandar. Fr. gendarme; în mr., din it. gendarme, cf. tc. candarma, alb. ğandarmë, bg. žandarm, sb. žandar. Este cuvînt popular, datorită uzului său administrativ. – Der. jandarmerie, s. f. (post de jandarmi); jandarmeresc, adj. (de jandarm).
35. [Argou] a scoate jandarii expr. (cart., înv.) a scoate banii.
36. [Argou] jandarm, jandarmi s. m. 1. (glum.) soție, nevastă. 2. femeie cu înfățișare masculină și comportament autoritar.
37. [DGS] jandarm s.m. 1 (milit.) ‹reg.› haiduc, pandur, strajă, ‹înv.› armaș, colgiu, ‹turc.; înv.› cavas, ‹arg.› jaguar, șingalo. Grupul de manifestanți este păzit de jandarmi. 2 (glum.) v. Nevastă. Soție.
38. [DRAM 2021] jandár, s.m. v. jăndar.
39. [DAR] jandarnic s.m. (înv.) jandarm.
40. [DRAM 2021] jăndár, jăndari, (jandar, jendar, jindar), s.m. (dial.) Jandarm: „Ducă-să-n boală, Ciufu Nopții, că tătă noaptea m-o purtat pe mine și pe jendaru de ungur, din Pătrova...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 94). – Din magh. zsandár, ucr. žandar (DER).
41. [DRAM 2015] jăndar, jăndari, (jandar, jendar, jindar), s.m. – (pop.) Jandarm: „Ducă-să-n boală, Ciufu Nopții, că tătă noaptea m-o purtat pe mine și pe jendaru de ungur, din Pătrova...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 94). ♦ În perioada interbelică, în Maramureș (precum și în regiunea de nord-vest a Transilvaniei), funcționa regimentul 7 de jandarmi (Scriban, 1939). – Din magh. zsandár, ucr. žandar (DER) < fr. gendarme, din gens dármes, la fel ca și rom. jandarm.
42. [DRAM 2015] jendar, s.m. – v. jăndar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL