1. [MDA2] înălție sf [At: PALIA (1581) ap. GCR I, 36/33 / Pl: ~ii / E: înalț + -ie] (Înv) 1 Loc înalt Si: înălțime (1). 2 Cer (4). 3 (Fig) Persoană care are o funcție, un rang, o demnitate înaltă. 4 (Înv; ca titulatură) Alteță.
2. [CADE] † ÎNĂLȚIE sf. Trans. Înălțime [înalt].
3. [Scriban] înălțíe f. Vechĭ (Ps. S.). Înălțime.
4. [MDA2] nălție sf vz înălție
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL