1. [DEX '09] ÎNVĂLURAT, -Ă, învălurați, -te, adj. 1. Care se mișcă, se clatină ca valurile, care face valuri; unduios; agitat. 2. (Despre un teren) Cu ridicături multe; accidentat. [Var.: învălurit, -ă adj.] – V. învălura.
2. [MDA2] învălurat, ~ă a [At: BELDIMAN, N. P. I, 73/7 / V: ~rit / Pl: ~ați, ~e / E: învălura] 1 Care face valuri Si: agitat, unduios. 2 Care se revarsă în formă de valuri. 3 Care se clatină ca valurile. 4 (D. un teren) Cu ridicături multe Si: accidentat.
3. [DLRLC] ÎNVĂLURAT, -Ă, învălurați, -te, adj. 1. Care se mișcă întocmai ca valurile, care face valuri; ondulat, unduios; agitat, frămîntat. Plutea-n Siret un soare-nvălurat, Săreau, să prindă cîte-o gîză, crapii. DRAGOMIR, S. 37. Ploaia spăla grîul învălurat de toamnă. C. PETRESCU, A. 150. Aurul învălurat al grîului. SANDU-ALDEA, U. P. 158. 2. (Despre un teren) Cu ridicături de același nivel, cu încrețituri, cutat. Regiunea învălurată a dealurilor. – Variante: învălurit, -ă, vălurat, -ă (MACEDONSKI, O. III 21), vălurit, -ă (DUMITRIU, V. L. 112) adj.
4. [Șăineanu, ed. VI] învălurat a. agitat (de valuri).
5. [DEX '09] ÎNVĂLURA, învălurez, vb. I. Tranz. A mișca în valuri, a ondula; a agita. ♦ Refl. și intranz. A face valuri. – În + valuri (pl. lui val).
6. [DEX '09] ÎNVĂLURIT, -Ă adj. v. învălurat.
7. [MDA2] învălura [At: REV. CRIT. I, 171 / Pzi: ~rez / E: în + valuri] 1 vt A mișca în valuri Si: a agita, a ondula. 2-3 vri A face valuri. 4 vr (Fig) a se revărsa.
8. [MDA2] învălurit, ~ă a vz învălurat
9. [MDA2] văluri v vz vălura
10. [DLRLC] ÎNVĂLURA, învălurez, vb. I. Tranz. A mișca în valuri, a ondula; a frămînta, a agita. Grîul... ajungea la genunchi. În răstimpuri trecea prin el cîte o adiere de vînt, învălurîndu-l ca pe un lac de smarald. SANDU-ALDEA, U. P. 57. ♦ Refl. și intranz. A face valuri. Apa se învălura ușor. ▭ Holda verde se legăna ușor în bătaia vîntului, învălura, susura, avea o mlădiere de apă. SANDU-ALDEA, D. N. 18. – Variantă: văluri (PĂSCULESCU, L. P. 18) vb. IV.
11. [DLRLC] VĂLURAT, -Ă adj. v. învălurat.
12. [DLRLC] VĂLURI vb. IV v. învălura.
13. [DLRLC] VĂLURIT, -Ă adj. v. învălurat.
14. [DOOM 3] învălura (a ~) vb., ind. prez. 3 învălurează, imperf. 3 pl. învălurau; conj. prez. 3 să învălureze
15. [DOOM 2] învălura (a ~) vb., ind. prez. 3 învălurează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL