1. [DEX '09] ÎNTĂRNIȚA, întărnițez, vb. I. (Reg.) Tranz. A pune tarnița pe cal, pe măgar sau pe catâr. – În + tarniță.
2. [MDA2] întărnița vt [At: PAMFILE, COM. / V: ~târ~ / Pzi: ~țez / E: în- + tarniță] (Pop; d. cai, măgari, catâri) A înșeua.
3. [MDA2] întârnița v vz întărnița
4. [DEX '98] ÎNTĂRNIȚA, întărnițez, vb. I. Tranz. A pune tarnița pe cal, pe măgar sau pe catâr. – În + tarniță.
5. [DLRLC] ÎNTĂRNIȚA, întărnițez, vb. I. Tranz. A pune tarnița (pe un cal sau pe un măgar). Întărnițînd bine magarul... ȘEZ. V 40.
6. [Scriban] întárniț, V. întărnițez.
7. [Scriban] întărnițéz v. tr. Înșel, pun șaŭa (tarnița). – Și întárniț, a -ărnița.
8. [DOOM 3] întărnița (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. întărnițez, 3 întărnițează; conj. prez. 1 sg. să întărnițez, 3 să întărnițeze
9. [DOOM 2] întărnița (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 întărnițează
10. [DRAM 2021] întărnițá, v.t. (reg.) A înșeua; a pune șaua pe cal: „Murgul și l-o-ntărnițat / Și pe el o-ncălecat” (Bârlea, 1924, I: 162). – Din în- + tarniță „șa” (Scriban, DEX, MDA).
11. [DRAM 2015] întărnița, vb. tranz. – (reg.) A înșeua; a pune șaua pe cal: „Murgul și l-o-ntărnițat / Și pe el o-ncălecat” (Bârlea, 1924, I: 162). – Din în- + tarniță „șa” (Scriban, DEX, MDA).
12. [DRAM] întărnița, vb. tranz. – A înșeua; a pune șaua pe cal: „Murgul și l-o-ntărnițat / Și pe el o-ncălecat” (Bârlea 1924 I: 162). – În- + tarniță „șa”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL