1. [DEX '09] ÎNTREGIRE, întregiri, s. f. Acțiunea de a (se) întregi și rezultatul ei. – V. întregi.
2. [MDA2] întregire sf [At: DA ms / V: ~egare / Pl: ~ri / E: întregi] 1 Completare. 2 Redevenire deplin. 3 Recâștigare a unității. 4 Compunere din nou Si: refacere. 5 (Înv) Însănătoșire. 6 (Pex) Îngrășare. 7 (Nob) Integare.
3. [DLRLC] ÎNTREGIRE, întregiri, s. f. Acțiunea de a întregi; completare. Întregirea unei sume.
4. [DEX '09] ÎNTREGI, întregesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face întreg (1), deplin, unitar; a (se) completa. – V. întreg.
5. [MDA2] întrega vr vz întregi
6. [MDA2] întregare sf vz întregire
7. [MDA2] întregi [At: PSALT. 122/10 / V: (cscj) ~ega / Pzi: ~egesc / E: întreg] 1-2 vtr A (se) face complet Si: a (se) completa. 3-4 vtr (A face să devină sau) a deveni deplin. 5-6 vtr (A face să-și recapete sau) a-și recăpăta unitatea. 7 vt A compune din nou Si: a reface. 8 vr (Înv) A se însănătoși. 9 vr (Pex) A se îngrășa. 10 vr (Nob) A se integra.
8. [DLRLC] ÎNTREGI, întregesc, vb. IV. Tranz. A face întreg, deplin; a completa. Și eu însumi voi veni într-o zi aci, sub turnul de veghe seculară, să întregesc și să cîștig această înțelepciune. GALACTION, O. I 218.
9. [Șăineanu, ed. VI] întregì v. a face întreg, a completa.
10. [Scriban] întregésc v. tr. Fac întreg, completez.
11. [DOOM 3] întregire s. f., g.-d. art. întregirii; pl. întregiri
12. [DOOM 2] întregire s. f., g.-d. art. întregirii; pl. întregiri
13. [DOOM 3] întregi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întregesc, 3 sg. întregește, imperf. 1 întregeam; conj. prez. 1 sg. să întregesc, 3 să întregească
14. [DOOM 2] întregi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întregesc, imperf. 3 sg. întregea; conj. prez. 3 să întregească
15. [DAR] întrega vb. I refl. (înv.) a se întregi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL