1. [MDA2] întrarmare2 sf [At: I. IONESCU, D. 280 / V: (înv) ~răr~ / Pl: ~mări / E: întrarma2] (Înv) Întremare (3).
2. [MDA2] întrarmare1 sf [At: MINEIUL (1776), 100/12 / V: (înv) ~răr~ / Pl: ~mări / E: întrarma1] 1 (Înv) Înarmare. 2 (Pex; ccr) Armament.
3. [DEX '09] ÎNTRARMA, întrarmez, vb. I. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înarma. – Întru + armă.
4. [MDA2] întrarma2 vtr [At: I. IONESCU, C. 1/14 / V: ~răr~ / Pzi: ~mez / E: ns cf întrema] (Reg; îvp) 1-2 A (se) întrema (3-4).
5. [MDA2] întrarma1 vtr [At: COD. VOR. 159/7 / V: (înv) ~răr~ / Pzi: ~mez, întrarm / E: întru + arma] 1-2 (Îvp) A (se) înarma.
6. [MDA2] întrărma1 v vz întrarma1
7. [MDA2] întrărma2 v vz întrarma2
8. [MDA2] întrărmare1 sf vz întrarmare1
9. [MDA2] întrărmare2 sf vz întrarmare2
10. [DLRLC] ÎNTRARMA, întrarmez, vb. I. Tranz. (Învechit și popular) A înarma. (Fig.) Ca să vă întrarmez mai mult asupra unor asemenea împregiurări, vă voi tălmăci oareșicare din aceste vicleșuguri. DRĂGHICI, R. 183.
11. [Șăineanu, ed. VI] întrarmà v a înarma.
12. [Scriban] întrarméz, V. armez.
13. [DOOM 3] întrarma (a ~) (înv., pop.) (desp. în-trar-) vb., ind. prez. 1 sg. întrarmez, 3 întrarmează; conj. prez. 1 sg. să întrarmez, 3 să întrarmeze
14. [DOOM 2] !întrarma (a ~) (înv., pop.) (în-trar-) vb., ind. prez. 3 întrarmează
15. [DAR] întrarmare s.f. (înv. și pop.) înarmare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL