1. [DEX '09] ÎNSĂMÂNȚA, însămânțez, vb. I. Tranz. 1. A pune în pământ semințele unei culturi; a semăna1. 2. A pune în apă icre sau pești de reproducție, în vederea obținerii unei culturi artificiale. ♦ A introduce pe cale artificială gameți masculi în organele genitale femele, în vederea reproducției. ♦ A introduce într-un mediu nutritiv propice bacterii, germeni microbieni etc. – În + sămânță (după fr. ensemencer).
2. [MDA2] însămânța vt [At: DA ms / Pzi: ~țez / E: în- + sămânță] 1 A pune în pământ semințele unei culturi Si: a semăna. 2 A pune în apă icre sau pești de reproducție, pentru a obține culturi artificiale. 3 (Pex) A introduce pe cale artificială gameți masculi în organele genitale femele, în vederea reproducției. 4 (Pex) A introduce într-un mediu nutritiv propice bacterii, germeni microbieni etc.
3. [DLRLC] ÎNSĂMÎNȚA, însămînțez, vb. I. Tranz. 1. A pune în pămînt sămînța necesară unei culturi de cereale; a semăna. Ploaia bogată cade peste șesuri grase și negre, însămînțate de harnici colhoznici pînă la ultima palmă. STANCU, U.R.S.S. 36. ◊ Refl. pas. Pe terenurile gospodăriilor agricole de stat trebuie să se însămînțeze numai sămînță de soi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2739. 2. A pune în apă icre sau pești de sămînță necesari unei culturi artificiale. A însămînța un iaz cu crapi. ♦ (Biol.) A depune pe un mediu nutritiv germenii unui microorganism în vederea cultivării lor. A însămînța bulionul cu o cultură de microbi.
4. [Scriban] însămînțéz, V. însemînțez.
5. [Scriban] *însemînțéz orĭ însă- v. tr. (d. semință, sămînță, după fr. ensemencer). Barb. Semăn 1.
6. [DOOM 3] însămânța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. însămânțez, 3 însămânțează; conj. prez. 1 sg. să însămânțez, 3 să însămânțeze
7. [DOOM 2] însămânța (a ~) vb., ind. prez. 3 însămânțează
8. [IVO-III] însămânțez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL