1. [DRAM 2021] însăjetá, însăjetez, v.t. (înv.) A fermeca pe cineva prin străpungerea cu o săgeată (vrăjită): „M-ar fi putut însăjeta, să-mi ia graiul...” (Bilțiu, 1999: 328). – Din în- + săgeată (MDA).
2. [DRAM 2015] însăjeta, însăjetez, vb. tranz. – (înv.; mag.) A fermeca pe cineva prin străpungerea cu o săgeată (vrăjită): „M-ar fi putut însăjeta, să-mi ia graiul...” (Bilțiu, 1999: 328). – Din în- + săgeată (< lat. sagitta) (MDA).
3. [DRAM] însăjeta, însăjetez, vb. tranz. – (mag.) A fermeca pe cineva prin străpungerea cu o săgeată (vrăjită): „M-ar fi putut însăjeta, să-mi ia graiul...” (Bilțiu 1999: 328). – În- + săgeată (< lat. sagitta).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL