1. [DEX '09] ÎNSPUMAT, -Ă, înspumați, -te, adj. Plin de spumă, cu spumă; înspumegat. – V. înspuma.
2. [MDA2] înspumat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: înspuma] 1 Plin de spumă Si: înspumegat (1). 2 (D. materiale) Transformat în spumă.
3. [DLRLC] ÎNSPUMAT, -Ă, înspumați, -te, adj. 1. Plin de spume, cu spume. Din loc în loc, surpături proaspete, sub care apa plescăia înspumată. GALAN, B. I 46. Apare-un cal, la cotituri Nechezul înspumatei guri Speria tăcerea din păduri. COȘBUC, P. I 195. Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați. EMINESCU, O. I 97. 2. (Despre un material) Transformat în spumă; amestecat cu o spumă. Beton înspumat.
4. [Șăineanu, ed. VI] înspumat a. 1. acoperit cu spumă: cal înspumat; 2. spumos: vin înspumat.
5. [Scriban] înspumát, -ă adj. Plin de spumă: cal înspumat. Spumos, care spumegă: vin înspumat.
6. [DEX '09] ÎNSPUMA, înspumez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) umple de spumă; a (se) înspumega. 2. Tranz. A transforma (un material) în spumă; a introduce o spumă în masa unui material. – În + spumă.
7. [MDA2] înspuma [At: DA / Pzi: ~mez / E: în- + spumă] 1-2 vtr A (se) umple de spumă Si: a (se) înspumega (1-2). 3 vt A transforma un material în spumă. 4 vt A introduce spumă în masa unui material.
8. [DLRLC] ÎNSPUMA, înspumez, vb. I. Tranz. A transforma (un material) în spumă. ♦ A introduce o spumă în masa unui material. ♦ (Rar) A umple (pe cineva sau ceva) de spume.
9. [DOOM 3] înspuma1 (a ~) (a se umple de spumă) vb., ind. prez. 3 înspumează, imperf. 3 pl. înspumau; conj. prez. 3 să înspumeze
10. [DOOM 3] +înspuma2 (a ~) (a transforma în spumă; a introduce spumă într-un material) vb., ind. prez. 1 sg. înspumez, 3 înspumează; conj. prez. 1 sg. să înspumez, 3 să înspumeze
11. [DOOM 2] înspuma (a ~) vb., ind. prez. 3 înspumează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL