1. [DEX '09] ÎNGERESC, -EASCĂ, îngerești, adj. 1. Care aparține îngerilor, privitor la îngeri, de îngeri; angelic. ♦ Ca de îngeri; pur, neprihănit; excepțional. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. – Înger + suf. -esc.
2. [MDA2] îngeresc, ~ească a [At: CORESI, EV. 3/29 / V: (înv) an~, in~ / Pl: ~ești / E: înger + -esc] 1 Care aparține îngerilor Si: angelic. 2 Privitor la îngeri Si: angelic. 3 Caracteristic îngerilor Si: angelic. 4 Ca de îngeri Si: angelic. 5 (Fig) Neprihănit. 6 (Fig) Excepțional. 7 (Rar) Călugăresc.
3. [DLRLC] ÎNGERESC, -EASCĂ, îngerești, adj. 1. De înger; angelic. Plînseră de bucurie... și se veseliră veselie îngerească. ISPIRESCU, L. 70. Zării în fața noastră o femeie de o frumusețe îngerească. ALECSANDRI, O. P. 11. O, maică! Țîpă (= aruncă) hainele negre călugărești Și ia haine albe îngerești. ȘEZ. II 147. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. Veni la schit și aduse o copilă... spunînd că vrea s-o închine vieții îngerești. GALACTION, O. I 317.
4. [Șăineanu, ed. VI] îngeresc a. de înger: chipu-i îngeresc.
5. [Scriban] îngerésc, -eáscă adj. De înger, angelic. Fig. Foarte bun, frumos ș. a.: chip, cîntec îngeresc. Răbdare îngerească, răbdare foarte mare.
6. [MDA2] ingeresc, ~ească a vz îngeresc
7. [DOOM 3] îngeresc adj. m., f. îngerească; pl. m. și f. îngerești
8. [DOOM 2] îngeresc adj. m., f. îngerească; pl. m. și f. îngerești
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL