1. [DEX '09] ÎNGERAȘ, îngerași, s. m. Diminutiv al lui înger; îngerel. – Înger + suf. -aș.
2. [MDA2] îngeraș sm [At: ISPIRESCU, L. 121 / V: (reg) in~ / Pl: ~i / E: înger + -aș] 1-8 (Șhp) Înger (1, 5, 7, 16) (mic) Si: îngerel (1-8). 9 Epitet dat unui copil frumos Si: îngerel (9).
3. [DLRLC] ÎNGERAȘ, îngerași, s. m. Diminutiv al lui înger. Făcu un dolofan de copil, ca un îngeraș. ISPIRESCU, L. 121. ◊ (Termen de dezmierdare) Tu ești, iubite Leonaș? – Eu sînt, iubite îngeraș. ALECSANDRI, T. I 187.
4. [Scriban] îngeráș m. Înger mic. Termin de alintătură.
5. [MDA2] ingeraș sm vz îngeraș
6. [DOOM 3] îngeraș s. m., pl. îngerași
7. [DOOM 2] îngeraș s. m., pl. îngerași
8. [Argou] îngeraș, îngerași s. m. (intl.) polițist.
9. [Argou] a face (pe cineva) îngeraș expr. (iron.) a ucide (pe cineva).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL