1. [DEX '09] ÎNGENUNCHERE, îngenuncheri, s. f. Acțiunea de a îngenunchea și rezultatul ei. – V. îngenunchea.
2. [MDA2] îngenunchere sf [At: DOSOFTEI, V. S. 9/1 / V: ~uche~, ~uchiare, ~nchiere, ~gerunchiare / Pl: ~ri / E: îngenunchea] 1 Așezare în genunchi Si: îngenuncheat1 (1). 2 Silire a cuiva să se așeze în genunchi Si: îngenuncheat1 (2). 3 (Fig) Silire a cuiva să se supună Si: îngenuncheat1 (3). 4 Închinare a unui teritoriu unui dușman biruitor Si: îngenuncheat1 (4).
3. [DLRLC] ÎNGENUNCHERE, îngenuncheri, s. f. I. Acțiunea de a îngenunchea și rezultatul ei. 1. Cădere în genunchi, așezare în genunchi. Păreau niște statui de oameni, ciopliți în chipul îngenuncherii. VISSARION, B. 188. 2. Fig. Aservire, supunere; umilire, înjosire. Sprijinirea «planificării» în genul «planului Marshall»... înseamnă îngenuncherea în fața capitalului monopolist. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 2/2. II. Schimbare de direcție, relativ bruscă, a unei găuri de sondă datorită schimbării condițiilor de săpare.
4. [DEX '09] ÎNGENUNCHEA, îngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se așeza în genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune, a aservi. ♦ (Rar) A da în stăpânire, a închina (unui dușman). [Prez. ind. și: îngenunchi] – Lat. ingenuculare.
5. [MDA2] îngenuchere sf vz îngenunchere
6. [MDA2] îngenuchia v vz îngenunchea
7. [MDA2] îngenuchiare sf vz îngenunchere
8. [MDA2] îngenunchea [At: DOSOFTEI, V. S. 133/1 / V: (înv) ~uchia, (înv) ~nchia, ~gerunchia / Pzi: ~chez, (înv) îngenunchi / E: ml *ingenuculare] 1 vi A se așeza în genunchi. 2 vi (Fig) A-i slăbi puterile. 3 vi (Fig; îe) A ~ cu desăvârșire A rămâne fără nimic. 4 vt A sili pe cineva să se așeze în genunchi. 5 vt (Fig) A supune. 6 vt A închina un teritoriu unui dușman biruitor.
9. [MDA2] îngenunchia v vz îngenunchea
10. [MDA2] îngenunchiere sf vz îngenunchere
11. [MDA2] îngerunchia v vz îngenunchea
12. [MDA2] îngerunchiare sf vz îngenunchere
13. [CADE] * GENUNCHIA – ÎNGENUNCHIA.
14. [DLRLC] ÎNGENUNCHEA, îngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se așeza în genunchi. Nenorocita drumeață a îngenuncheat lîngă patul soțului ei. CREANGĂ, P. 97. Biata femeie îngenunchease dinaintea mea. NEGRUZZI, S. I 52. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane, popoare, țări) A aservi, a supune. Boierii sînt niște nesocotiți! Vor să mă îngenunche lui Sigismund. DELAVRANCEA, O. II 94. (Refl. pas.) Îl ruga pe frate-său cu lacrimi să-i spună el cum s-ar putea îngenunchea acel neînduplecat și isprăvi cu atîtea jertfe de viteji. CARAGIALE, O. III 91. ♦ A da în stăpînire, a închina (unui dușman). Vai ție, Petre, domn ticălos! vai ție, Irimie, Iudă care ți-ai vîndut domnul și ți-ai îngenuncheat moșia! SADOVEANU, O. I 192. ♦ Intranz. A se supune. În apus e luptă-ncinsă Între noapte și lumină... Ziua-ngenunchează-nvinsă – Codrul, apele suspină. CERNA, P. 57. – Prez. ind. și: îngenunchi (SAHIA, U.R.S.S. 63).
15. [Șăineanu, ed. VI] îngenuchià v. 1. a pune, a cădea în genuchi; 2. fig. a umili, a supune. [Lat. vulg. INGENUCULARE].
16. [Scriban] îngenúchĭ și -chéz (vest) și -únchĭ și -unchéz (est), a -chĭá (vest) și a -chéa (est) v. intr. (lat. ingenúculo, -áre; it. inginocchiare, fr. s’agenouiller). Mă pun orĭ cad în genunchĭ. Fig. Mă umilesc. V. tr. Pun în genunchĭ. Fig. Umilesc, supun, oprim: nu îngenunchĭa nicĭ chear libertatea animalelor! V. încotesc și proschinitar.
17. [DOOM 3] îngenunchere s. f., g.-d. art. îngenuncherii; pl. îngenuncheri
18. [DOOM 2] îngenunchere s. f., g.-d. art. îngenuncherii; pl. îngenuncheri
19. [DOOM 3] îngenunchea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. îngenunchez, 3 îngenunchează, 1 pl. îngenunchem; conj. prez. 1 sg. să îngenunchez, 3 să îngenuncheze; ger. îngenunchind
20. [DOOM 2] îngenunchea (a ~) vb., ind. prez. 3 îngenunchează, 1 pl. îngenunchem; conj. prez. 3 să îngenuncheze; ger. îngenunchind
21. [MDO] îngenunchea (ind. prez. 3 sg. și pl. îngenunchează, 1 pl. îngenunchem, ger. îngenunchind)
22. [IVO-III] îngenunchiez, -chiază 3, -cheze 3 conj., chiam 1 imp., -chiat prt., -chind ger., -chere inf. s.
23. [DE] ÎNGENUNCHÉRE (< îngenunchea) s. f. 1. Acțiunea de a îngenunchea. 2. (Ind. Extr.) Schimbare de direcție, relativ bruscă, a axei unei găuri de sondă, provocată de modificarea condițiilor de săpare. 3. Îngenuncherea tulpinilor = boală a cerealelor provocată de mai multe specii de ciuperci și manifestată prin îndoirea tulpinilor în porțiunea de la bază. 4. (În creștinism) Expresie a smereniei, a rugăciunii și căinței.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL