1. [DEX '09] ÎNFRUMUSEȚAT, -Ă, înfrumusețați, -te, adj. Care a devenit mai frumos; împodobit, ornat. – V. înfrumuseța.
2. [MDA2] înfrumusețat2, ~ă a [At: TETRAEV. (1574) 220 / V: (înv) ~râmăs râmsășat, ~râms~, ~frâmșe~, -frâmțeșat / Pl: ~ați, ~e / E: înfrumuseța] 1 Care a devenit mai frumos Si: (înv) înfrumușat (1). 2 Împodobit2.
3. [MDA2] înfrumusețat1 sn [At: DA ms / V: ~ums~ / Pl: ~uri / E: înfrumuseța] 1 Împodobire. 2 Înfrumusețare (2).
4. [DLRLC] ÎNFRUMUSEȚAT, -Ă, înfrumusețați, -te, adj. Care a devenit (mai) frumos; împodobit. V. ornat, decorat. Poezia este înlănțuirea ideilor, într-un mod mai înfrumusețat decît modul întrebuințat spre acest scop în proză. MACEDONSKI, O. IV 77. Și dacă al meu nume Jos la portret n-ar figura, nici un creștin pe lume N-ar putea crede că sînt eu, atît sînt de schimbate Trăsurile-mi, ochi, gură, Nas și înfrumusețate. ALEXANDRESCU, P. 170.
5. [DEX '09] ÎNFRUMUSEȚA, înfrumusețez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai frumos; a (se) împodobi, a (se) înfrumoșa. – În + frumusețe.
6. [MDA2] înfrămășeța v vz înfrumuseța
7. [MDA2] înfrămășețat, ~ă a vz înfrumusețat2
8. [MDA2] înfrămsășat, ~ă a vz înfrumusețat2
9. [MDA2] înfrămseța v vz înfrumuseța
10. [MDA2] înfrămsețat, ~ă a vz înfrumusețat2
11. [MDA2] înfrămșat, ~ă a vz înfrumusețat2
12. [MDA2] înfrămțeșa v vz înfrumuseța
13. [MDA2] înfrămțeșat, ~ă a vz înfrumusețat2
14. [MDA2] înfrumseța v vz înfrumuseța
15. [MDA2] înfrumsețat sn vz înfrumusețat1
16. [MDA2] înfrumseți v vz înfrumuseța
17. [MDA2] înfrumuseța [At: CORESI, PS. 165 / V: (înv) ~rămăs~, ~râms~, ~râmsășa, ~râmșe~, ~râmțeșa, ~umseța, (cscj) ~meseți, ~ți / Pzi: ~țez / E: în- + frumusețe] 1-2 vtr A (se) împodobi. 3-4 vtr A (se) face mai frumos Si: (reg) a (se) înfrumușa (3-4). 5 vt (Rar) A atrage simpatia cuiva.
18. [MDA2] înfrumuseți v vz înfrumuseța
19. [DLRLC] ÎNFRUMUSEȚA, înfrumusețez, vb. I. Tranz. A da unei persoane sau unui lucru un aspect frumos (prin adăugarea unor detalii); a împodobi, a orna, a decora. Înfrumusețează [orașul] cu mîndre zidiri. NEGRUZZI, S. I 277. ◊ Fig. A înfrumuseța o povestire.
20. [Șăineanu, ed. VI] înfrumusețà v. a (se) face frumos.
21. [Scriban] înfrumusețéz v. tr. (d. frumuseță). Fac frumos, ornez, împodobesc: haĭnele îĭ înfrumusețează adese-orĭ pe ceĭ urîțĭ, monumentele înfrumusețează orașele. – Vechĭ infrumusețez, înfrîmsețez, înfrumușitez, înfrîmșetez, înfrumșez și înfrîmșez.
22. [DOOM 3] înfrumuseța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înfrumusețez, 3 înfrumusețează; conj. prez. 1 sg. să înfrumusețez, 3 să înfrumusețeze
23. [DOOM 2] înfrumuseța (a ~) vb., ind. prez. 3 înfrumusețează
24. [IVO-III] înfrumusețez.
25. [Argou] înfrumusețat, -ă, înfrumusețați- te adj. v. înflorit.
26. [Argou] înfrumuseța, înfrumusețez v. t. v. înflori.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL