1. [MDA2] înfricoșătură sf [At: CANTEMIR, IST. 27 / V: ~șet~ / Pl: ~ri / E: înfricoșa + -tură] (Îvr) 1 Amenințare. 2 Intimidare. 3 Frică.
2. [Scriban] înfricoșătúră f., pl. ĭ. Vechĭ. Vorbă saŭ gest p. a înfricoșa.
3. [MDA2] înfricoșetură sf vz înfricoșătură
4. [DAR] înfricoșătură s.f. (înv.) înfricoșare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL