1. [DEX '09] ÎNFOIERE, înfoieri, s. f. Acțiunea de a (se) înfoia și rezultatul ei. – V. înfoia.
2. [MDA2] înfoiere sf [At: MACEDONSKI, O. III 38 / P: ~fo-ie~ / V: ~iare, ~ire / Pl: ~ri / E: înfoia] 1 Desfacere asemenea foalelor Si: înfoiat1 (1). 2 Răsfirare a penelor la păsări Si: înfoiat1 (2). 3 Învârtire de colo-colo Si: înfoiat1 (3), rotire. 4 Îngâmfare. 5 Afânare a pământului Si: înfoiat1 (5). 6 Purtare a unor haine înfoiate, cu multe fuste Si: înfoiat1 (6). 7 (Reg) Ciulire a urechilor la cai Si: înfoiat1 (7). 8 Îmbibare de apă a unor materiale Si: înfoiat1 (8). 9 Învoltare a plantelor Si: înfoiat1 (9). 10 Umflare a hainelor, pielii, scoarței pomilor, pântecelor Si: înfoiat1 (10). 11 (Teh) Creștere a volumului unui material extras dintr-o mină, dintr-o groapă de pământ etc. față de volumul inițial.
3. [DLRLC] ÎNFOIERE, înfoieri, s. f. Acțiunea de a (se) înfoia și rezultatul ei.
4. [DEX '09] ÎNFOIA, înfoi, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) desface, a (se) umfla (asemenea foalelor). ♦ Refl. (Despre păsări) A-și umfla, a-și răsfira, a-și zbârli penele. ♦ Refl. A se învârti de colo-colo, a se roti. ♦ Refl. Fig. (Despre oameni) A-și da ifose, a-și da importanță. 2. Refl. (Despre pământ și alte materiale) A se afăna. [Pr.: -fo-ia. – Prez. ind. și: înfoiez] – Lat. infolliare (< follis) sau în + foi (pl. lui foaie).
5. [MDA2] înfoi v vz înfoia
6. [MDA2] înfoia [At: LB / V: (cscj) ~oi / Pzi: înfoi / E: ml *infolliare] 1-2 vtr A (se) desface asemenea foalelor. 3 vr (D. păsări) A-și răsfira penele. 4 vr A se învârti de colo-colo Si: a se roti. 5 vr (Fig; d. oameni) A se fuduli. 6 vr (D. pământ și alte materiale) A se afâna. 7 vr (Reg; d. cai) A ciuli urechile. 8 vr (D. materii) A se îmbiba de apă. 9 vi (D. plante) A se învoita (1). 10 vr (D. haine, piele, scoarța pomilor; fig; d. pântece) A se umfla. 11 vr (D. femei) A purta haine înfoiate, cu multe fuste.
7. [MDA2] înfoiare sf vz înfoiere
8. [MDA2] înfoire sf vz înfoiere
9. [DEX '98] ÎNFOIA, înfoiez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) desface, a (se) umfla (asemenea foalelor). ♦ Refl. (Despre păsări) A-și umfla, a-și răsfira, a-și zbârli penele. ♦ Refl. A se învârti de colo-colo, a se roti. ♦ Refl. Fig. (Despre oameni) A-și da ifose, a-și da importanță. 2. Refl. (Despre pământ și alte materiale) A se afâna. [Pr.: -fo-ia] – Lat. infolliare (< follis) sau în + foi (pl. lui foaie).
10. [DLRLC] ÎNFOIA, înfoiez și înfoi, vb. I. 1. Refl. (Despre părul oamenilor și despre blana, coada sau coama animalelor) A se umfla (ca niște foale), a se răsfira, a se zburli. ◊ Tranz. Iepușoara prinse a bate din tuspatru picioarele și-a sforăi, înfoindu-și coama. CAMILAR, N. I 224. Un vînt mare abura, Chica lui Gruia înfoia, Și turcu cînd îl vedea, De frica lui se îneca. ȘEZ. IX 173. ♦ (Despre păsări) A-și umfla penele. Cocoșul își trase capul de sub aripă, se înfoie. CAMILAR, N. II 251. Ați necăjit într-o zi... un păun care s-a înfoiat pe dată. PAS, Z. I 47. ◊ Tranz. Curcanii își înfoiau aripile spre cînii legați în lanțuri. CAMILAR, TEM. 240. ♦ Fig. (Despre oameni) A-și da aere. Ba da, ba da... se înfoie Neculăieș. SADOVEANU, P. M. 17. ♦ A se învîrti de colo-colo, a se roti. Pe lîngă ei se înfoiau, cu mîna la bărbie, cu spaimă de vrăbii în priviri, femeile. PAS, L. I 15. 2. Refl. (Despre pămînt și alte materiale) A-și mări volumul prin mărirea golurilor dintre granule (la săpare, la măcinare, prin absorbție de apă etc.). 3. Tranz. A întinde, a desface (ca pe niște foale). Înfoie armonica, scoțînd un început de cîntec prelung, sfîșietor. CAMILAR, N. II 197.
11. [Șăineanu, ed. VI] înfoià v. 1. a (se) acoperi cu foi; 2. a coase cu foi: a înfoia rochea; 3. a se umfla: s’a înfoiat ca varza PANN.
12. [Scriban] înfoĭéz v. tr. (d. foĭ, foale maĭ degrabă de cît d. foaĭe, foĭ). Împufez, afînez, fac să se unfle orĭ să se înalțe: a înfoĭa o rochie, tutunu.
13. [DOOM 3] înfoiere s. f., g.-d. art. înfoierii; pl. înfoieri
14. [DOOM 2] înfoiere s. f., g.-d. art. înfoierii; pl. înfoieri
15. [DOOM 3] înfoia (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. înfoi, 3 înfoaie, 1 pl. înfoiem; conj. prez. 1 și 2 sg. să înfoi, 3 să înfoaie; imper. 2 sg. afirm. înfoaie; ger. înfoind
16. [DOOM 2] !înfoia (a ~) vb., ind. prez. 3 înfoaie, 1 pl. înfoiem; conj. să înfoaie; ger. înfoind
17. [MDO] înfoia (ind. prez. 1 sg. înfoi, 3 sg. și pl. înfoaie, 1 pl. înfoiem)
18. [IVO-III] înfoiez, -foiam 1 imp., -foiat prt., -foiere inf. s.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL