1. [MDA2] îndărăpta [At: DOSOFTEI, ap. HEM 490 / V: (Buc; cscj) ~răcni, (înv) îndărăta, ~rătna / Pzi: -tez / E: îndărăpt] 1 vi (Îvp) A se retrage. 2 vi (Îvp) A ceda. 3 vi (Buc;îf îndărăta) A da înapoi. 4 vt (Buc; spc; d. lapte) A stârpi. 5vtf (Îvp) A face să se retragă. 6 vt $Înv) A respinge.
2. [MDA2] îndărăcni v vz îndărăpta
3. [CADE] † ÎNDĂRĂTA, ÎNDĂRĂPTA (-tez) vb. tr. intr. și refl. Maram. 1 A (se) înapoia, a (se) întoarce ¶ 2 A (se) da îndărăt: unde era nevoie, însuși se vîra, ca văzîndu-l ai săi, să nu îndărăpteze (GR.-UR.); îndărăptîndu-i Leșii, s’au întors Căzacil în tabăra lor (M.-COST.).
4. [Scriban] îndărătéz v. tr. Rar. Daŭ îndărăt, întorc înapoĭ. Vechĭ (îndărăptez). Resping. V. intr. Mă retrag.
5. [DAR] îndărăpta, îndărăptez, vb. I (reg., înv.) 1. a da îndărăt, a se retrage, a ceda. 2. a respinge.
6. [DRAM 2021] îndărăptá, v.r. v. îndărăta.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL