1. [DEX '09] ÎNCURAJA, încurajez, vb. I. Tranz. 1. A da curaj; a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. – În + curaj (după fr. encourager).
2. [MDA2] încuraja vt [At: RETEGANUL, P. I. 53 / V: ~agia, (înv) încorăja, (înv) -răja / Pzi: -~jez / E: în- + curaj] 1 A da cuiva curaj Si: a îmbărbăta. 2 A sprijini. 3 A stimula.
3. [CADE] ÎNCURAJA (-ajez) vb. tr. și refl. 1 A (se) îmbărbăta, a da (a prinde) curaj ¶ 2 Ⓕ A favoriza, a proteja: ~ industria [fr. encourager].
4. [DLRLC] ÎNCURAJA, încurajez, vb. I. Tranz. 1. A da curaj, a îmbărbăta, a însufleți. Părinții o încurajară din ochi să primească. C. PETRESCU, C. V. 14. Doctoream și încurajam soldații, care de multe ori mureau în brațele mele. RUSSO, O. 50. 2. A sprijini, a stimula. A încurajat elevul prin cuvinte de laudă. ▭ Încurajînd introducerea de forme noi de muncă, «Îndrumătorul cultural» va constitui un real sprijin. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/2. Să-i încurajăm dîndu-le avantaje potrivite cu sacrificiile lor. ALECSANDRI, T. I 361.
5. [DN] ÎNCURAJA vb. I. tr. 1. A da curaj, a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jînd. / cf. fr. encourager].
6. [MDN '00] ÎNCURAJA vb. tr. 1. a da curaj, a îmbărbăta. 2. a sprijini, a stimula. (< fr. encourager)
7. [Șăineanu, ed. VI] încurajà v. 1. a da curaj, a îmbărbăta; 2. fig. a favoriza, a proteja: a încuraja industria națională.
8. [MDA2] încorăja v vz încuraja
9. [MDA2] încuragia v vz încuraja
10. [MDA2] încurăja v vz încuraja
11. [Scriban] *încurajéz v. tr. (fr. encourager). Îmbărbătez, umplu de curaj. Fig. Favorizez, protejez: a încuraja agricultura, artele.
12. [DOOM 3] încuraja (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încurajez, 3 încurajează, 1 pl. încurajăm; conj. prez. 1 sg. să încurajez, 3 să încurajeze; ger. încurajând
13. [DOOM 2] încuraja (a ~) vb., ind. prez. 3 încurajează, 1 pl. încurajăm; conj. prez. 3 să încurajeze; ger. încurajând
14. [IVO-III] încurajez, -jează 3, -jam 1 imp., -jator adj. v.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL