1. [DEX '09] ÎNCRUȘIT, -Ă, încrușiți, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre pielea animalelor) Argăsit2. 2. Înroșit; p. ext. pătat (cu sânge). – V. încruși.
2. [MDA2] încrușit2, ~ă a [At: EMINESCU, ap. CADE / Pl: ~iți, / E: încruși] (Înv) 1 Înroșit. 2 (Pex) Pătat de sânge. 3 (D. pielea animalelor) Argăsit2. 4 Înnegrit. 5 Amestecat cu sânge.
3. [MDA2] încrușit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: în- + crușit1] (Înv) 1 Tăbăcire (1). 2 Încrușire (2).
4. [CADE] ❍ ÎNCRUȘIT adj. Mold. Înroșit de sînge: Pe străzile ’ncrușite de flacări orbitoare (EMIN.) [cruși].
5. [DLRLC] ÎNCRUȘIT, -Ă adj. v. crușit.
6. [Șăineanu, ed. VI] încrușit a. Mold. însângerat: pe stradele încrușite de flăcările orbitoare EM.; [V. crușì].
7. [DEX '09] CRUȘIT, -Ă, crușiți, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre pielea unui animal) Argăsit. 2. Înroșit; p. ext. pătat (cu sânge). – V. cruși.
8. [DEX '09] ÎNCRUȘI, încrușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A argăsi. – În + cruși.
9. [MDA2] crușit2, ~ă a [At: POLIZU / Pl: ~iți, ~e / E: cruși] (Îrg) 1 Argăsit. 2 Înnegrit. 3 Însângerat. 4 (Îs) Ceai ~ Ceai stătut care a căpătat o culoare închisă. 5 (Îs) Lapte ~ Lapte amestecat cu sânge.
10. [MDA2] crușit1 sn [At: VICIU, GL. / Pl: ~uri / E: cruși] 1 Tăbăcire (1). 2 Boală internă la oi și vaci, asemănătoare cu aprinderea din pricina căreia animalele urinează cu sânge Si: (reg) crușet, crușit1 (2).
11. [MDA2] încruși vt [At: DA ms / Pzi: ~șesc / E: în- + cruși] (Reg) A argăsi.
12. [CADE] CRUȘIT sbst. Mold. 🔧 Faptul de a cruși pieile.
13. [DLRLC] CRUȘIT, -Ă, crușiți, -te, adj. (Regional) 1. (Despre pielea unui animal) Argăsit, tăbăcit. 2. Înroșit; p. ext. pătat (cu sînge). – Variantă: încrușit, -ă (EMINESCU, O. I 62) adj.
14. [DLRM] CRUȘIT, -Ă, crușiți, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre pielea unui animal) Argăsit. 2. Înroșit; p. ext. pătat (cu sînge). [Var.: încrușit, -ă adj.] – V. cruși.
15. [Șăineanu, ed. VI] crușit n. Mold. tăbăcitul pieilor.
16. [Scriban] *crușésc v. tr. (sîrb. rut. krušiti, rus. -ítĭ, a sfărăma, a putrezi, d. kruh, țandură, bucățică, fărmătură. V. crihan). Mold. Trans. Tăbăcesc, dubesc. Mold. sud (și încrușésc). Spăl rufele răŭ fixînd murdăria în ele pin leșie neprimenită. V. refl. și intr. (după coloarea crușeliĭ). Urinez cu sînge (vorbind de vite). V. zăpresc.
17. [Scriban] încrușésc, V. crușesc.
18. [DOOM 3] încruși (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încrușesc, 3 sg. încrușește, imperf. 1 încrușeam; conj. prez. 1 sg. să încrușesc, 3 să încrușească
19. [DOOM 2] încruși (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încrușesc, imperf. 3 sg. încrușea; conj. prez. 3 să încrușească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL