1. [MDA2] încosorî vt [At: PĂSCULESCU, P. 141 / Pzi: ~răsc / E: în- + cosor] A înfige cosorul sau orice obiect ascuțit sau tăios în cineva.
2. [DAR] încosorî, încosorăsc, vb. IV (reg., înv.) a înfige cosorul (sau alt obiect ascuțit) în cineva; a înțepa.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL