1. [DEX '09] ÎNCORDĂTOR, încordătoare, s. n. (Reg.) Întorcător al războiului de țesut. ♦ Întinzător al coardei fierăstrăului; cordar. – Încorda + suf. -ător.
2. [MDA2] încordător, ~oare [At: MARDARIE, L. 1968 / Pl: ~i, ~oare / E: încorda + – (ăjtor] 1 smf (Nob) Persoană care întinde un arc, o coardă, un cablu etc. 2 smf (Îrg) Persoană care leagă strâns ceva sau pe cineva. 3 sm (Îrg; fig) Diavol. 4 sn (Reg) Instrument cu care se întinde pânza la războiul de țesut. 5 sn (Reg) Piesă care întinde coarda unui ferăstrău Si: cordar. 6 sf (Reg) Roată dințată la sită Si: (reg) împiedicătoare.
3. [CADE] ÎNCORDĂTOR (-toare) sn. Mold. 1 ⛓ Întorcător, întinzător, slobozitor, zăvor (la războiul de țesut) (ȘEZ.) ¶ 2 Pana, sucitorul, întinzătorul, struneala ferestrăului [încorda].
4. [DEX '98] ÎNCORDĂTOR, încordătoare, s. n. (Reg.) Întorcător al războiului de țesut. ♦ Întinzător al coardei ferăstrăului; cordar. – Încorda + suf. -ător.
5. [DLRLC] ÎNCORDĂTOR, încordătoare, s. n. (Regional) Instrument cu care se încordează și se ține întinsă pînza la rost sau la sulul dinainte al războiului. ♦ Lemn cu care se ține încordată sfoara ferăstrăului; cordar.
6. [DOOM 3] încordător (reg.) s. n., pl. încordătoare
7. [DOOM 2] încordător (reg.) s. n., pl. încordătoare
8. [DAR] încordător2, încordători, s.m. (reg.) diavol, drac.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL