1. [DEX '09] ÎMPĂIA, împăiez, vb. I. Tranz. A umple cu paie pielea jupuită de pe un animal, spre a-i da acestuia înfățișarea naturală. [Pr.: -pă-ia] – În + paie (după fr. empailler).
2. [MDA2] împăia2 vt [At: DA ms / Pzi: ~iez / E: în- + pai, după fr empailler] A umple cu paie pielea jupuită de pe un animal, spre a-i da acestuia un aspect asemănător cu cel natural.
3. [MDA2] împăia1 vri [At: GIUGLEA, C. 19 / Pzi: ~iez / E: ml *impalliare ] 1-2 A crește oilor lână nouă, scurtă și moale, primăvara.
4. [CADE] ÎMPĂIA (-păiez) vb. tr. 1 A umplea cu paie: ~ o saltea ¶ 2 ~ un animal, a îndesa cu paie pielea unui animal, ca să arate cum a fost viu.
5. [DLRLC] ÎMPĂIA, împăiez, vb. I. Tranz. A umple cu paie pielea unui animal jupuit, pentru a obține înfățișarea unui animal viu.
6. [Șăineanu, ed. VI] împăià v. a prepara animale moarte așa ca să le dea aparența vieții. [Lit. a le pune în paie].
7. [Scriban] împăĭéz v. tr. (d. paĭe). Umplu cu paĭe orĭ cu alt-ceva, cum se face cu animalele moarte ca să se conserve: a împăĭa un lup.
8. [DOOM 3] împăia (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. împăiez, 3 împăiază, 1 pl. împăiem; conj. prez. 1 sg. să împăiez, 3 să împăieze; ger. împăind
9. [DOOM 2] împăia (a ~) vb., ind. prez. 3 împăiază, 1 pl. împăiem; conj. prez. 3 să împăieze; ger. împăind
10. [MDO] împăia (ind. prez. 3 sg. și pl. împăiază, 1 pl. împăiem)
11. [Argou] împăia, împăiez v. t. (intl.) a ucide.
12. [DAR] împăia, pers. 3 sg. împăiază, vb. I refl. (reg.; despre oi) primăvara oile se împăiază = le cresc sub firele vechi de lână alte fire noi (pai); a năpârli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL