1. [DEX '09] ÎMBUCĂTĂȚI, îmbucătățesc, vb. IV. Tranz. A tăia în bucăți, a face bucăți; a îmbucăți, a fragmenta. – Contaminare între îmbucăți și înjumătăți.
2. [MDA2] îmbucătăți vt [At: ARDELEANU, V. P. 213 / Pzi: ~țesc / E: în- + bucată] A tăia ceva în bucăți Si: a fragmenta, (rar) a îmbucăți.
3. [CADE] ÎMBUCĂTĂȚI 👉 ÎMBUCĂȚI.
4. [DLRLC] ÎMBUCĂTĂȚI, îmbucătățesc, vb. IV. Tranz. A tăia în bucăți, a face bucăți. A îmbucătăți carnea.
5. [Șăineanu, ed. VI] îmbucă(tă)țì v. a tăia, a rupe în bucăți.
6. [CADE] ÎMBUCĂȚI, ÎMBUCĂTĂȚI (-ățesc) vb. tr. = BUCĂȚI: în loc să îmbucățească moșia, a început a o împreuna și mări (ION.).
7. [Scriban] îmbucățésc saŭ îmbucătățésc v. tr. Prefac în bucățĭ. V. parlagiŭ.
8. [DOOM 3] îmbucătăți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbucătățesc, 3 sg. îmbucătățește, imperf. 1 îmbucătățeam; conj. prez. 1 sg. să îmbucătățesc, 3 să îmbucătățească
9. [DOOM 2] îmbucătăți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbucătățesc, imperf. 3 sg. îmbucătățea; conj. prez. 3 să îmbucătățească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL