1. [DEX '09] ÎMBODOLIT, -Ă, îmbodoliți, -te, adj. (Reg.) Înfofolit. – V. îmbodoli.
2. [MDA2] îmbodolit, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I, 105 / S și: (îrg) înb~ / V: (reg) ~oldorât, ~oldorit, ~ond~, ~ondorit / Pl: ~iți, ~e / E: îmbodoli] (Reg) 1-2 a, av (D. persoane) (Care este) înfășurat bine în haine multe sau groase, pentru a se feri de frig Si: (reg) încotoșmănat, încroșnat, înfofolit. 3 a (Pre; d. sugari) Înfășat. 4 a (Pex; fig; d. obiecte) Acoperit cu un strat gros.
3. [DLRLC] ÎMBODOLIT, -Ă, îmbodoliți, -te, adj. (Regional) Înfofolit. La ambulanță licăreau felinare în toate părțile. Pe pături negre stăteau în capul oaselor flăcăii cu capetele îmbodolite. SADOVEANU, O. VI 113. Și cînd era gata tot, ce să mă pomenesc? Cu Ilinca, îmbodolită de drum. VLAHUȚĂ, CL. 20.
4. [Șăineanu, ed. VI] îmbodolit a. Mold. îmboborojit: îmbodoliți în surtuce Negr. [Origină necunoscută].
5. [DEX '09] ÎMBODOLI, îmbodolesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) înfofoli. – Et. nec.
6. [MDA2] îmbodoli [At: SBIERA, P. 21/12 / S și: (îrg) înb~ / V: (reg) ~oldori, ~oldorî, ~ondoli, ~ondori / Pzi: ~lesc / E: ns cf bundă] (Reg) 1-2 vtr (C. i. persoane) A (se) înfășură bine în haine multe sau groase, pentru a se feri de frig Si: (reg) a (se) încotoșmăna, a (se) încroșna, a (se) înfofoli. 3 vt (Pre; c. i. sugari) A înfășa. 4 vt (Pex; fig; c. i. obiecte) A acoperi cu un strat gros.
7. [MDA2] îmboldorât, ~ă a, av vz îmbodolit
8. [MDA2] îmboldori v vz îmbodoli
9. [MDA2] îmboldorit, ~ă a, av vz îmbodolit
10. [MDA2] îmboldorî v vz îmbodoli
11. [MDA2] îmbondoli v vz îmbodoli
12. [MDA2] îmbondolit, ~ă a, av vz îmbodolit
13. [MDA2] îmbondori v vz îmbodoli
14. [MDA2] îmbondorit, ~ă a, av vz îmbodolit
15. [CADE] ÎMBODOLI (-olesc) vb. tr. și refl. Mold. Bucov. 1 = ÎMBOBOROJI: s’au îmbodolit bine pe față (SB.); cucoanele erau îmbodolite pînă la ochi (SAD.) ¶ 2 A (se) înfășura corpul, a (se) îmbrăca cu o haină largă, nepotrivită: îmbodoliți în surtuce și jachete, croite nu pe măsură lor (NEGR.) [comp. îmboldori].
16. [DLRLC] ÎMBODOLI, îmbodolesc, vb. IV. Refl. (Regional) A se înfofoli. Apucă de pe-un scaun șalul, îmbodolindu-se cu el, și fugi la ușă. SADOVEANU, Z. C. 222. Alții vro doi... fiind îmbodoliți în surtuce și jachete croite nu pe măsura lor, erau foarte stîngaci. NEGRUZZI, S. I 105. ◊ Tranz. Fig. Foc, focșorule, Eu te învelesc Și te îmbodolesc. PĂSCULESCU, L. P. 135.
17. [Scriban] îmbobolésc și (maĭ des) îmbodolésc (Mold. Munt.) și (maĭ rar) îmboborojésc, -zésc și boborojésc v. tr. (reflex. ca și buburuză, înfofolesc. V. și bodroanțe). Încotoșmănez. – Și îmboldoresc (Trans. Mold.). – Sov. 15, jud. Putna), îmbondoresc (Trans.), îmbondolesc (Bucov.) și îmboborojez: uniĭ înboborojațĭ de nicĭ ochiĭ nu li se maĭ văd (VR. 1911, 8, 205).
18. [Scriban] îmboldorésc, V. îmbobolesc.
19. [Scriban] încotoșmănéz, încotoșméz, încotroșméz și încotroșnéz v. tr. (d. contoș, contuș, adică „îmbrac în contoș”. Întîĭ s’a zis *încontoșmănez, apoĭ încot-, ca’n Costantin, vulg. cotigent, îld. Constantin, contingent. V. cotoșman). Fam. Îmbrac cu prea multe haĭne. – Și îmboborojésc, îmbodolésc, înfofolésc, înhăĭburéz. V. motrună.
20. [DOOM 3] îmbodoli (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbodolesc, 3 sg. îmbodolește, imperf. 1 îmbodoleam; conj. prez. 1 sg. să îmbodolesc, 3 să îmbodolească
21. [DOOM 2] îmbodoli (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbodolesc, imperf. 3 sg. îmbodolea; conj. prez. 3 să îmbodolească
22. [DAR] îmboldorit, îmboldorită, (îmboldorât, îmboldorită, îmbondorit, -ă,) adj. (reg.) învălit la gât, înfășurat, înfofolit, încroșnat, încotoșmănat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL