1. [MDA2] izomerizat, ~ă a [At: MDA ms / S și: iso~ / Pl: ~ați, ~e / E: izomeriza] (D. substanțe, combinații) Care a fost transformat într-un izomer al său.
2. [DEX '09] IZOMERIZA, pers. 3 izomerizează, vb. I. Refl. (Despre substanțe chimice) A se transforma într-un izomer în urma unei reacții sau prin acțiunea unui agent fizic. – Din fr. isomériser.
3. [MDA2] izomeriza vt [At: DA ms / S și: iso~ / Pzi: ~zez / E: fr isomériser] A transforma o substanță sau o combinație într-un izomer al său.
4. [DN] ISOMERIZA vb. I. v. izomeriza.
5. [DN] IZOMERIZA vb. I. tr. A transforma prin izomerizare. [Var. isomeriza vb. I. / < fr. isomériser].
6. [MDN '00] IZOMERIZA vb. refl. (despre compuși chimici) a se transforma într-un izomer al său. (< fr. isomériser)
7. [DOOM 3] !izomeriza (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se izomerizează, imperf. 3 pl. se izomerizau; conj. prez. 3 să se izomerizeze; ger. izomerizându-se
8. [DOOM 2] izomeriza (a ~) vb., ind. prez. 3 izomerizează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL