1. [DEX '09] IEZĂTURĂ, iezături, s. f. Baraj (de pământ, de piatră etc.) construit de-a curmezișul unei văi pentru a stăvili apa și a forma un iaz. – Iezi + suf. -ătură.
2. [MDA2] iezătură sf [At: CONACHI, P. 42 / V: ~zit~, izit~, (înv) ezet~ / Pl: ~ri / E: iezăr + -tură] 1 Stavilă în calea apei Si: iezitură (1). 2 (Lpl) Zăgazuri între care curge apa abătută spre moară. 3 Baraj mare de pământ și împletituri de nuiele, care blochează întreaga vale a unei ape Si: iezitură (2). 4 Canal de apă al morii.
3. [CADE] IEZĂTURĂ, IEZITURĂ (pl. -turi) sf. Mold. Bucov. Zăgaz, stavilă: se înjhebase din rămășitele de vălătuci și de grinzi un fel de iezătură (GRIG.); la iezitura acestui iaz se afla mai de mult o moară (MAR.) [iezi].
4. [DLRLC] IEZĂTURĂ, iezături, s. f. Baraj de pămînt (cu împletituri de nuiele) sau de piatră, beton etc., construit pentru a stăvili apa unui iaz sau a unui eleșteu; stavilă, stăvilar, zăgaz. Trecură multe pîraie umflate de ploaie, trecură pe lîngă iezături, pe marginea pădurilor de trestii și papură, care sunau jalnic la cele din urmă fîlfîiri ale vîntului. SADOVEANU, O. I 151. De pe lacuri apa sură Înfunda mișcarea creață între stuf la iezătură. EMINESCU, O. I 83. Împrejurul meu e numai o armonie răpitoare!... murmurul rîului care pe deasupra iezăturii cade într-o mică cascadă pe un jgheab. BOLINTINEANU, O. 350.
5. [Șăineanu, ed. VI] iezătură f. Mold, zăgaz. [Derivat din iezì].
6. [MDA2] ezetură sf vz iezătură
7. [MDA2] iezitură sf vz iezătură
8. [MDA2] izitură sf vz iezătură
9. [CADE] IEZITURĂ 👉 IEZĂTURĂ.
10. [Scriban] ĭezitúră f., pl. ĭ. Loc ĭezit, dig, zăgaz. – În est și iz-.
11. [Scriban] izésc, izitúră, V. ĭezesc, ĭezitură.
12. [DOOM 3] iezătură s. f., g.-d. art. iezăturii; pl. iezături
13. [DOOM 2] iezătură s. f., g.-d. art. iezăturii; pl. iezături
14. [MDO] iezătură
15. [DAR] iezătură (iezitură), s.f. (reg.) stavilă în calea unei ape; zăgaz, dig.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL