1. [MDA2] izecleni vr [At: COD. VOR. 3/9 / Pzi: ~nesc / E: mg izetlenitni] (Îvr) 1 A se împietri. 2 A se întări.
2. [MDA2] izeclean, ~ă a [At: COD. VOR. 123/3 / Pl: ~i, ~e / E: mg izetlen „neplăcut”] (Îvr) 1 (D. vânturi) Care bate cu putere. 2 Aspru.
3. [Scriban] izecleán, -eánă adj. (ung. izetlen, fără gust. V. iz. Cp. și cu viclean). Vechĭ. Aspru, neplăcut: drum, vînt izeclean.
4. [Scriban] izeclenésc v. tr. (d. izeclean). Vechĭ. Mă aspresc (în atitudine).
5. [DAR] izecleni, izeclenesc, vb. IV refl. (înv.) a se întări, a se împietri.
6. [DAR] izeclean, izecleană, izecleni, izeclene, adj. (înv.) tare, vârtos, dur, aspru, iute.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL