1. [DEX '09] IU interj. (Repetat) Strigăt pe care îl scot flăcăii la horă și care însoțește strigăturile. ♦ Strigăt care exprimă spaima. – Onomatopee.
2. [MDA2] iu2 i [At: MARIAN, NU. 349 / V: iui / E: fo] (Pop) 1 Cuvânt care exprimă spaima. 2 (Rep) Strigăt la horă care însoțește textul strigăturilor.
3. [CADE] IU! = CHIU! să sari în sus și să strigi: iu! iu! iu! să trăească! (SB.).
4. [DLRLC] IU interj. 1. Strigăt de veselie, de obicei repetat, pe care îl scot flăcăii la horă, mai ales la pornitul jocului și care însoțește strigăturile. Iu, iu, iu, C-acuma viu. BIBICESCU, P. P. 219. 2. Strigăt care exprimă spaima. Iu!... se auzi țipînd ușor una mai sperioasă. HOGAȘ, DR. II 68.
5. [Scriban] ĭu, V. ĭo.
6. [MDA2] iui1 i vz iu2
7. [Scriban] ĭo și ĭúo adv. (lat. úbi, pop. *ŭbi, „unde” de unde vine și it. ove, unde). Vechĭ. Unde. – În Trans. și ĭu.
8. [DOOM 3] iu2/iu-iu interj.
9. [DOOM 2] iu [pron. ĭu/iŭ]/iu-iu interj.
10. [DOOM 3] iu-iu v. iu2
11. [DOOM 2] iu-iu v. iu
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL