1. [DEX '09] INVALIDA, invalidez, vb. I. Tranz. (Jur.) A constata și a declara nevalabile anumite acte de procedură; a declara nevalabilă alegerea membrilor organelor reprezentative sau împuternicirea delegaților la conferințe sau la congrese interne ori internaționale; a infirma. – Din fr. invalider.
2. [MDA2] invalida vt [At: DA ms / Pzi: ~dez / E: fr invalider] 1 (Jur) A constata și a declara nevalide anumite acte de procedură. 2-3 A declara nevalabilă (alegerea membrilor organelor reprezentative sau) împuternicirea delegaților la conferințe, congrese etc.
3. [CADE] * INVALIDA (-dez) vb. tr. 1 ⚖️ A anula, a face nul: ~ un act ¶ 2 ⏲ A declara că o alegere este nulă: ~ alegerea unui deputat [fr.].
4. [DEX '98] INVALIDA, invalidez, vb. I. Tranz. (Jur.) A constata și a declara nevalabile anumite acte de procedură; a declara nevalabilă alegerea membrilor organelor reprezentative sau împuternicirea delegaților la conferințe sau la congrese interne sau internaționale; a infirma. – Din fr. invalider.
5. [DLRLC] INVALIDA, invalidez, vb. I. Tranz. A infirma, a nu confirma sau a nu recunoaște un act de procedură sau un mandat electiv declarînd aceste acte ca fiind lipsite de putere juridică.
6. [DN] INVALIDA vb. I. tr. A declara nul, a infirma (un act, o alegere etc.). [< fr. invalider].
7. [MDN '00] INVALIDA vb. tr. a declara nul; a infirma. (< fr. invalider)
8. [Șăineanu, ed. VI] invalidà v. a declara nul: a invalida o alegere, un contract sau testament.
9. [DEX '09] INVALID, -Ă, invalizi, -de, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă); infirm, mutilat, schilod. – Din fr. invalide, lat. invalidus.
10. [MDA2] invalid, ~ă [At: CONACHI, P. 226 / Pl: ~izi, ~e / E: fr invalide, lat invalidus] 1 a Care nu este valid. 2-3 smf, a (Persoană) care are o infirmitate din cauza căreia este inapt de muncă Si: infirm (1-2), mutilat, schilodit.
11. [CADE] * INVALID I. adj. 1 Schilod, beteag, care nu mai poate munci din cauza infirmității, a rănilor, a bătrîneței ¶ 2 ⚖️ Nul (din punctul de vedere legal), fără valoare. II. sm. 1 Cel rămas neputincios de pe urma rănilor sau bătrîneței ¶ 2 🎖️ Soldat invalid: un ~ de războiu [fr.].
12. [DLRLC] INVALID, -Ă, invalizi, -de, adj. Care are o infirmitate (căpătată mai ales în război); infirm, mutilat, beteag. Toți părăsiseră pe bravul căpitan, de aci înainte invalid și cerșetor. GALACTION, O. I 311. Pensionar invalid nu-mi convine de loc, drept să vă spun. CARAGIALE, O. VII 505. ◊ (Substantivat) La gară ajunseră mai puțini de jumătate dintre invalizii care au fost în Piața Unirii. PAS, Z. IV 22. Pe tribună s-a urcat să vorbească o altă categorie de oameni. S-a terminat cu invalizii. SAHIA, N. 21.
13. [DN] INVALID, -Ă adj., s.m. și f. Schilod, infirm, mutilat. [< fr. invalide, cf. lat. invalidus].
14. [MDN '00] INVALID, -Ă I. adj., s. m. f. (om) infirm, mutilat. II. adj. (despre acte, raționamente etc.) nevalabil; nul. (< fr. invalide, lat. invalidus)
15. [Scriban] *inválid, -ă adj. (lat. in-válidus). Care nu e valid, infirm, slab; un bătrîn invalid. Fig. Jur. Care nu e făcut în condițiunile legiĭ: testament invalid. S. m. Soldat care nu maĭ poate servi din cauza rănilor, boalelor saŭ bătrînețiĭ. – Fals invalíd (fr. invalide). V. oturac.
16. [Scriban] *invalidéz v. tr. (d. invalid; fr. invalider). Jur. Fac invalid, anulez: a invalida un testament, o alegere.
17. [DOOM 3] invalida (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. invalidez, 3 invalidează; conj. prez. 1 sg. să invalidez, 3 să invalideze
18. [DOOM 2] invalida (a ~) vb., ind. prez. 3 invalidează
19. [DOOM 3] invalid adj. m., s. m., pl. invalizi; adj. f., s. f. invalidă, pl. invalide
20. [DOOM 2] invalid adj. m., s. m., pl. invalizi; adj. f., s. f. invalidă, pl. invalide
21. [IVO-III] invalid.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL