1. [DEX '09] INSTALARE, instalări, s. f. Acțiunea de a (se) instala și rezultatul ei. – V. instala.
2. [MDA2] instalare sf [At: (a. 1851) URICARIUL, V, 147/27 / Pl: ~lări / E: instala] 1 Învestire solemnă a cuiva într-un post de răspundere Si: instalat1 (1) Cf înscăunare. 2 Stabilire într-un loc Si: instalat1 (2). 3 Așezare comodă pe un scaun Si: instalat1 (3). 4 (Teh; șfg) Montare a unei instalații, a unei aparaturi tehnice, a unei mașini etc. Si: instalat1 (4).
3. [DLRLC] INSTALARE, instalări, s. f. Acțiunea de a se instala. 1. Montarea unei aparaturi tehnice. 2. Stabilire a unei persoane într-o localitate sau într-o casă. 3. Așezare, în cadrul unei solemnități, a unei persoane nou numite, într-un post de răspundere. După instalarea domnilor, partea cea mare a armatei turcești... se retrăsese. GHICA, S. 122.
4. [DN] INSTALARE s.f. Acțiunea de a instala și rezultatul ei; instalație. [< instala].
5. [DEX '09] INSTALA, instalez, vb. I. 1. Tranz. A monta, a așeza o instalație, o aparatură tehnică, o mașină etc. 2. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) stabili într-un loc. 3. Tranz. A pune pe cineva (cu oarecare solemnitate) într-un post de răspundere. – Din fr. installer.
6. [MDA2] instala [At: IORGA, L. I, 533 / Pzi: ~lez / E: fr installer, it installare] 1 vt A pune pe cineva (cu o oarecare solemnitate) într-un post de răspundere Si: (înv) a instălui (1) Cf înscăuna. 2-3 vtr A (se) stabili într-un loc Si: (înv) a instălui (2). 4 vr A se așeza comod pe un scaun Si: (înv) a instălui (3). 5 vt (Teh; șfg) A monta o instalație, o aparatură tehnică, o mașină etc. Si: (înv) a instălui (4).
7. [CADE] * INSTALA (-alez) I. vb. tr. 1 A pune pe cineva, cu oare-care solemnitate, în posesiunea unei demnități, unei funcțiuni ¶ 2 A așeza pe cineva într’un loc. II. vb. refl. 1 A se așeza într'un loc ¶ 2 A se încuiba [fr.].
8. [DLRLC] INSTALA, instalez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a aranja, a monta (un instrument, o mașină sau o aparatură tehnică). A instala un robinet. ▭ Își instalase o baie cu duș. C. PETRESCU, Î. I 8. 2. Refl. (Despre persoane) A se plasa, a se așeza, a se stabili (amenajîndu-și locuința) într-un loc. Rubedeniile și cunoscuții gazdei la care se instalează... îi îngăduie să ia contact cu mediul mic-burghez al funcționărimii mărunte. V. ROM. noiembrie 1953, 300. Se auzi scîrțîitul băncii de lemn. Streinul se instalase la locul său, hotărît, precum spunea, să aștepte. C. PETRESCU, A. 279. Nu vrei să te ocupi puțin de Raul, să-i dea o cameră, să se instaleze? REBREANU, R. I 157. ◊ Tranz. Și-a instalat familia la țară. 3. Tranz. A așeza cu oarecare solemnitate pe cineva nou numit, într-un post de răspundere.
9. [DN] INSTALA vb. I. 1. tr. A așeza, a monta o mașină, aparate etc. 2. refl. A se așeza, a se stabili într-un loc. 3. tr. A pune cu oarecare solemnitate pe cineva într-o funcție, într-o demnitate. [< fr. installer, it. installare].
10. [MDN '00] INSTALA vb. I. tr. 1. a așeza, a monta o mașină, aparate etc. 2. a pune cu oarecare solemnitate pe cineva într-o funcție, într-un post de răspundere. II. refl. a se stabili într-o locuință, localitate. ◊ (fam.) a se așeza comod, confortabil. (< fr. installer)
11. [Șăineanu, ed. VI] instalà v. l. a pune în posesiunea unui loc, a unei funcțiuni; 2. a stabili într’un loc: a instala o pompă.
12. [Scriban] *instalațiúne f. (d. instalez; fr. installation). Acțiunea de a saŭ de a te instala. Lucru instalat, așezat în locuință: instalațiune de gaz, de lumină electrică, de apă ș. a. – Și -áție. Ca acțiune, maĭ des -áre.
13. [Scriban] *instaléz v. tr. (fr. installer, mlat. și it. installare. V. stal). Așez solemn în funcțiunea luĭ: a instala un episcop. Așez, pun pe cineva să locuĭască undeva: a instala un elev într’un internat. Fac, aduc, așez: a instala un conduct de apă în casă. V. refl. Mă stabilesc, mă așez ca să locuĭesc. Îmĭ ĭaŭ locuință și-mĭ daŭ aere de proprietar: uĭte-te cum se instalează parvenitu!
14. [DOOM 3] instalare s. f., g.-d. art. instalării; pl. instalări
15. [DOOM 2] instalare s. f., g.-d. art. instalării; pl. instalări
16. [DOOM 3] instala (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. instalez, 3 instalează; conj. prez. 1 sg. să instalez, 3 să instaleze
17. [DOOM 2] instala (a ~) vb., ind. prez. 3 instalează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL