1. [DEX '09] INSAȚIABIL, -Ă, insațiabili, -e, adj. Care nu se poate sătura (cu nimic), nesățios, lacom. [Pr.: -ți-a-] – Din lat. insatiabilis, fr. insatiable.
2. [MDA2] insațiabil, ~ă a [At: C. PETRESCU, Î. II, 268 / Pl: ~i, ~e / E: lat insatiabilis, fr insatiable, it insaziabile] (Rar) 1 Care nu se mai satură Si: avid, lacom, nesătul.
3. [CADE] * INSAȚIABIL adj. Nesăturat [fr.].
4. [DEX '98] INSAȚIABIL, -Ă, insațiabili, -e, adj. (Rar) Care nu se poate sătura (cu nimic), nesățios, lacom. [Pr.: -ți-a-] – Din lat. insatiabilis, fr. insatiable.
5. [DLRLC] INSAȚIABIL, -Ă, insațiabili, -e, adj. (Livresc) Care nu se poate sătura; nesățios, fără saț. Poftă insațiabilă. – Pronunțat: -ți-a-.
6. [DN] INSAȚIABIL, -Ă adj. (Liv.) Care nu se poate sătura; nesățios, lacom. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. insatiable, lat. insatiabilis].
7. [MDN '00] INSAȚIABIL, -Ă adj. care nu se poate sătura; nesățios, lacom. (< fr. insatiable, lat. insatiabilis)
8. [Scriban] *insațiábil, -ă adj. (lat. in-satiabilis). Care nu se maĭ poate sătura. Adv. În mod insațiabil.
9. [DOOM 3] insațiabil (desp. -ți-a-) adj. m., pl. insațiabili; f. insațiabilă, pl. insațiabile
10. [DOOM 2] insațiabil (-ți-a-) adj. m., pl. insațiabili; f. insațiabilă, pl. insațiabile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL