1. [DEX '09] INOPORTUNA, inoportunez, vb. I. Tranz. și intranz. (Fam.) A importuna. – Din inoportun.
2. [MDA2] inoportuna vti [At: I. TEODOREANU, L. 130 / Pzi: ~nez / E: inoportun] (Rar) 1-2 A incomoda. 3-4 A deranja.
3. [DEX '09] INOPORTUN, -Ă, inoportuni, -e, adj. Care nu este sau nu se întâmplă la timpul oportun; nepotrivit, neoportun. ♦ (Despre oameni) Care incomodează; neplăcut; plictisitor. – Din fr. inopportun, lat. inopportunus.
4. [MDA2] inoportun, ~ă av, a [At: MAIORESCU, CR. II, 84 / Pl: ~i, ~e / E: lat inopportunus, fr inopportun, it inopportunno] 1-2 (Într-un mod) nepotrivit Si: neoportun. 3-4 (Într-un mod) care incomodează.
5. [CADE] * INOPORTUN adj. Ce nu e la vreme, care nu e oportun: vizită ~ă [fr.].
6. [DLRLC] INOPORTUN, -Ă, inoportuni, -e, adj. Care nu este oportun, care nu se întîmplă la timpul potrivit; nepotrivit. Sosire inoportună. Declarații inoportune. ♦ Care stingherește sau supără; neplăcut, supărător, plictisitor. Prezență inoportună.
7. [DN] INOPORTUN, -Ă adj. Care nu este oportun; nepotrivit. ♦ Stingheritor, supărător, plictisitor. [Cf. fr. inopportun].
8. [MDN '00] INOPORTUN, -Ă adj. care nu este oportun; nepotrivit. ◊ neplăcut, supărător. (< fr. inopportun, lat. inopportunus)
9. [Șăineanu, ed. VI] inoportun a. care nu e oportun.
10. [Scriban] *inoportún, -ă adj. (lat. in-opportúnus. V. importun). Care nu e oportun, nu e la timp potrivit: propunere inoportună. Adv. A sosi inoportun.
11. [DOOM 3] inoportun (desp. i-no-/in-o-) adj. m., pl. inoportuni; f. inoportună, pl. inoportune
12. [DOOM 2] !inoportun (i-no-/in-o-) adj. m., pl. inoportuni; f. inoportună, pl. inoportune
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL