1. [DEX '09] INFUZA, infuzez, vb. I. Tranz. A turna apă clocotită peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. – Din fr. infuser.
2. [MDA2] infuza vt [At: DA ms / Pzi: ~zez / E: fr infuser] 1 A introduce un lichid într-un corp. 2 A turna apă clocotită peste o plantă pentru a obține o infuzie. 3 A înmuia bețele de chibrit în parafină.
3. [DN] INFUZA vb. I. tr. A turna apă fiartă peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. [P.i. infuz. / < fr. infuser, cf. lat. infundere – a vărsa peste].
4. [MDN '00] INFUZA vb. tr. 1. a face o infuzie. 2. a face să pătrundă (un lichid) într-un corp. 3. (fig.) a comunica, a face să pătrundă. (< fr. infuser)
5. [MDA2] infuz, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~i, ~e / E: fr infus] (D. cunoștințe, virtuți) Înnăscut.
6. [DN] INFUZ, -Ă adj. (Despre cunoștințe, virtuți) Posedate în mod natural, fără a fi fost nevoie să fie însușite; înnăscut. [< fr. infus].
7. [MDN '00] INFUZ, -Ă adj. (despre cunoștințe, virtuți) posedate în mod natural, fără a fi fost nevoie să fie însușite; înnăscut. (< fr. infus)
8. [Scriban] *infúz, -ă adj. (lat. in-fusus, part. d. in-fúndere, a răspîndi, a turna. V. confuz). Răspîndit în suflet. Știință infuză, știință înăscută.
9. [Scriban] *infuzéz v. tr. (d. infuz; fr. infuser). Torn, introduc: a infuza sînge în vinele cuĭva. Pun o substanță în apă ferbinte ca să se amestece cu ĭa: infuzez ceaĭ în apă ferbinte (fac ceaĭ).
10. [DOOM 3] infuza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. infuzez, 3 infuzează; conj. prez. 1 sg. să infuzez, 3 să infuzeze
11. [DOOM 2] infuza (a ~) vb., ind. prez. 3 infuzează
12. [DOOM 3] infuz (rar) adj. m., pl. infuzi; f. infuză, pl. infuze
13. [DOOM 2] infuz adj. m., pl. infuzi; f. infuză, pl. infuze
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL