1. [DEX '09] INANIMAT, -Ă, inanimați, -te, adj. (Adesea substantivat) Neînsuflețit, neanimat; care este fără viață prin structura sau esența lui. – Din fr. inanimé.
2. [MDA2] inanimat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: fr inanimé] Lipsit de viață Si: neînsuflețit.
3. [DN] INANIMAT, -Ă adj. (adesea s.) Neînsuflețit. [Cf. fr. inanimé, lat. inanimatus].
4. [MDN '00] INANIMAT, -Ă adj. (și s.) neînsuflețit. (< fr. inanimé, lat. inanimatus)
5. [DOOM 3] +inanimat2 (desp. i-na-/in-a-) s. n., pl. inanimate
6. [DOOM 3] inanimat1 (desp. i-na-/in-a-) adj. m., pl. inanimați; f. inanimată, pl. inanimate
7. [DOOM 2] !inanimat (i-na-/in-a-) adj. m., pl. inanimați; f. inanimată, pl. inanimate
8. [DTL] INANIMAT, -Ă adj. (cf. fr. inanimé, lat. inanimatus): în sintagma gen inanimat (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL