1. [DEX '09] IMPULSIONARE s. f. Faptul de a impulsiona. [Pr.: -si-o-] – V. impulsiona.
2. [MDA2] impulsionare sf [At: DN2 / Pl: ~nări / E: impulsiona] 1 Îndemn. 2 Imprimare a unei mișcări Si: impulsionat1 (2). 3 Producere a unui impuls (1) Si: impulsionat1 (3)
3. [DN] IMPULSIONARE s.f. Acțiunea de a impulsiona. [Pron. -si-o-. / < impulsiona].
4. [DEX '09] IMPULSIONA, impulsionez, vb. I. Tranz. A da impuls, a produce un impuls; a stimula, a îndemna, a îmboldi. ♦ A imprima o mișcare. [Pr.: -si-o-] – Impuls + suf. -iona. Cf. fr. impulser.
5. [MDA2] impulsiona vt [At: MACEDONSKI, O. IV, 28 / P: ~si-o~ / Pzi: ~nez / E: impuls + -iona, cf fr impulser] 1 A îndemna (1). 2 A imprima o mișcare Si: (rar) a impulsa (2). 3 A produce un impuls (1) Si: (rar) a impulsa (3).
6. [DN] IMPULSIONA vb. I. tr. A îndemna, a îmboldi; a da impuls. ♦ A imprima o mișcare. [Pron. -si-o-. / cf. fr. impulser, lat. impulsare].
7. [MDN '00] IMPULSIONA vb. tr. a da impuls. ◊ a imprima o mișcare; a stimula, a îndemna, a îmboldi. (< impuls + -iona)
8. [DOOM 3] impulsionare s. f., g.-d. art. impulsionării
9. [DOOM 2] *impulsionare s. f., g.-d. art. impulsionării
10. [DOOM 3] impulsiona (a ~) (desp. -si-o-) vb., ind. prez. 1 sg. impulsionez, 3 impulsionează; conj. prez. 1 sg. să impulsionez, 3 să impulsioneze
11. [DOOM 2] impulsiona (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 impulsionează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL