1. [DEX '09] IMPROVIZATOR, -OARE, improvizatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care improvizează; care are însușirea de a improviza. – Din fr. improvisateur.
2. [MDA2] improvizator, ~oare [At: TIM. POPOVICI, D. M. / Pl: ~i, ~oare / E: improviza + -tor] 1-6 smf, a (Persoană) care improvizează (1-3). 7 smf Persoană care are talent și cunoaște arta improvizației (5).
3. [CADE] * IMPROVIZATOR sm. Cel ce improvizează [fr.].
4. [DN] IMPROVIZATOR, -OARE s.m. și f. Cel care improvizează (ceva). [Cf. fr. improvisateur].
5. [MDN '00] IMPROVIZATOR, -OARE adj., s. m. f. (cel) care improvizează. (< fr. improvisateur)
6. [Șăineanu, ed. VI] improvizator m. cel ce improvizează.
7. [Scriban] *improvizatór, -oáre adj. și s. Care improvizează.
8. [DOOM 3] improvizator adj. m., s. m., pl. improvizatori; adj. f., s. f. sg. și pl. improvizatoare
9. [DOOM 2] improvizator adj. m., s. m., pl. improvizatori; adj. f., s. f. sg. și pl. improvizatoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL