1. [MDA2] ierhă sf [At: ȘEZ. V, 72/17 / Pl: ? / E: mg irha, ucr ирха] (Reg) Piele de oaie bine tăbăcită, care se aplică la bundiță și pe care se cos flori Si: meșină.
2. [CADE] IERHĂ 👉 ERHĂ.
3. [CADE] ❍ERHĂ, IERHĂ sf. Mold. Trans. Un fel de piele de vițel, subțire, foarte bine tăbăcită, care se pune pe bondițe și pe care se cos florile ȘEZ. FR. -CDR. [pol. jerha, ung. irha].
4. [CADE] ❍ ERHĂ, IERHĂ sf. Mold. Trans. Un fel de piele de vițel, subțire, foarte bine tăbăcită, care se pune pe bondițe și pe care se cos florile (ȘEZ.) (FR.-CDR.) [pol. jerha, ung. irha].
5. [DOOM 3] ierhă (reg.) s. f., g.-d. art. ierhei
6. [DOOM 2] ierhă (reg.) s. f., g.-d. art. ierhei
7. [DER] ierhă s. f. – Piele tăbăcită. Mag. irha sau sb., rut. irha (DAR). În Trans. și Mold.
8. [DAR] ierhă s.f. (reg.) piele de oaie sau de vițel foarte subțire, aplicată pe bundițe și pe care se cos florile; tasma, meșină.
9. [DRAM 2021] iérhă, s.f. v. irhă.
10. [DRAM 2015] ierhă, s.f. – v. irhă („ornament”).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL