1. [DEX '09] IEREMIADĂ, ieremiade, s. f. (Livr.) Plângere, tânguire (fără sfârșit). [Pr.: -mi-a-] – Din fr. jérémiade.
2. [MDA2] ieremiadă sf [At: DA ms / P: ~mi-a~ / Pl: ~de / E: fr jérémiade] 1-2 (Liv) Lamentare (fără sfârșit) Si: văicăreală.
3. [CADE] * IEREMIADĂ (pl. -de) sf. Tînguire, jelanie, plîngere deasă și supărătoare [fr.].
4. [DLRLC] IEREMIADĂ, ieremiade, s. f. (Livresc) Plîngere, tînguire. - Pronunțat: -mi-a-.
5. [DN] IEREMIADĂ s.f. Plîngere, tînguire. [Pron. -mi-a-. / cf. fr. jérémiade].
6. [MDN '00] IEREMIADĂ s. f. plângere, tânguire. (< fr. jérémiade)
7. [Șăineanu, ed. VI] ieremiadă f. 1. lamentarea lui Ieremia: cum curge profeția unei ieremiade EM.; 2. plângere repețită și importună.
8. [Scriban] *ie- și ĭeremiádă f., pl. e. Lamentațiunea luĭ Ĭeremia, unu din ceĭ patru marĭ profețĭ, care a prezis ruina Ĭerusalimuluĭ și captivitatea Babilonuluĭ și a deplorat nenorocirile patriiĭ luĭ. Fig. Plîngere frecŭentă și importună: a-țĭ perde timpu în inútile ieremiade.
9. [DOOM 3] ieremiadă (livr.) (desp. -mi-a-) s. f., g.-d. art. ieremiadei; pl. ieremiade
10. [DOOM 2] ieremiadă (livr.) (-mi-a-) s. f., g.-d. art. ieremiadei; pl. ieremiade
11. [IVO-III] ieremiadă, -de.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL