1. [MDA2] idempotență sf [At: LTR2 / Pl: (rar) ~țe / E: fr idempotence] (Mat) Proprietate a elementelor unei mulțimi care, prin compunere cu ele însele, rămân neschimbate.
2. [DN] IDEMPOTENȚĂ s.f. (Mat.) Proprietate a elementelor unei mulțimi avînd o operație binară, astfel ca prin compunere cu ele însele să rămînă neschimbate. [< fr. idempotence, cf. lat. idem – același, potentia – putere].
3. [MDN '00] IDEMPOTENȚĂ s. f. (mit.) proprietate a elementelor unei mulțimi având o operație binară astfel ca prin compunere cu ele însele să rămână neschimbate. (< fr. idempotence)
4. [DOOM 3] idempotență s. f., g.-d. art. idempotenței
5. [DOOM 2] idempotență s. f., g.-d. art. idempotenței
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL