1. [MDA2] smirdar sm [At: DDRF / V: smâr~, zm~ / Pl: ~i / E: smirdă + -ar] (Bot) 1 Arbust mic care crește în regiunile alpine în formă de tufișuri dese, cu flori mărunte, roșii-purpurii, spre liliachiu, frumos mirositoare și cu frunze lucioase, persistente Si: rododendron, (reg) coacăză, cocăzar, iederă, merișor1, perișoare, bujor-de-munte, bujorel-de-munte, coacăz-de-munte, ruja-munților, trandafir-de-munte, trandafiraș-de-munte, vâsc-de-munte (Rhododendron kotschyi). 2 Merișor1 (Vaccinum vitis-idaea). 3 (Reg) Ienupăr (Juniperus communis). 4 (Înv) Iarbă-de-mare (Zostera marina).
2. [DEX '98] SMIRDAR, smirdari, s. m. (Bot.) 1. Mic arbust din regiunea alpină, cu flori roșietice, plăcut mirositoare și cu frunze lucioase, persistente; rododendron, bujor-de-munte (Rhododendron kotschyi). 2. Merișor1. – Cf. scr. smrdeli, bg. smradljak.
3. [DFL] Vaccinium vitis-idaea L., « Afin roșu ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe sau roșietice (corolă campanulată cu 4 lacinii, staminele nu ies din corolă), pînă la 6, în raceme mici, terminale. Frunze persistente, verzi, ovate, cu margini revolute și vîrf bont, pe partea inferioară mai deschise, cu macule negre. Mic acrbust, pînă la 0,20 m înălțime, formează covoare. Fructe, bace sferice, la maturitate roșii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL