1. [DEX '09] HĂRȚAȘ, hărțași, s. m. (Înv.) Soldat care începea lupta, harța. – Harță + suf. -aș.
2. [MDA2] hărțaș [At: ȘINCAI, HR. I, 185 / Pl: ~i / E: harță + ~aș, cf mg harcos] (Înv) 1 sm Soldat care începe lupta. 2 a Războinic.
3. [CADE] HĂRȚAȘ sm. 🎖️ Soldat care se ia la harță, luptător: Plecînd, pe cîmp se ’nșiră în grupe de ~i (ALECS.).
4. [DLRLC] HĂRȚAȘ, hărțași, s. m. (Rar) Soldat care deschide harța (2), lupta. Aici se vor înfunda turcii aduși de hărțașii noștri. DELAVRANCEA, O. II 246. Ura!... trei pîlcuri dese de cei mai buni arcași Plecînd, pe cîmp se-nșiră în grupe de hărțași. ALECSANDRI, P. III 221.
5. [Șăineanu, ed. VI] hărțaș m. ostaș de harță: pe câmp se ’nșiră ’n grupe de hărțași AL.
6. [Scriban] hărțáș m. (ung. harcos). Luptător, hărțuitor.
7. [DOOM 3] hărțaș (înv.) s. m., pl. hărțași
8. [DOOM 2] hărțaș (înv.) s. m., pl. hărțași
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL