1. [DEX '09] HÂRȘIE, hârșii, s. f. (Reg.) Blană (neagră) de miel, cu lâna creață și măruntă, din care se fac căciuli, gulere etc. sau cu care se îmblănesc hainele. [Var.: hărșie s. f.] – Cf. magh. hasker, haskártya „piele de pe burtă”.
2. [MDA2] hârșie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 17/17 / V: arșiie, har~, hăr~, (înv) ghăș~, hăș~ / Pl: ~ii / E: mg hasker, haskártya] (Reg) 1 Piele cu blană (neagră) de miel cu lâna măruntă și creață din care se fac căciuli și gulere. 2 Piele rea de miel. 3 Piele slabă. 4 (Prt) Animal numai piele și oase. 5 (Prt) Persoană rea, fără inimă.
3. [Șăineanu, ed. VI] hârșie f. piele de miel argăsită și din a cării blană creață cojocarii fac căciuli. [Origină necunoscută].
4. [DEX '09] HĂRȘIE s. f. v. hârșie.
5. [MDA2] arșiie sf vz harșie
6. [MDA2] harșie sf vz hârșie
7. [MDA2] hărșie sf vz hârșie
8. [MDA2] hășie sf vz hârșie
9. [DEX '96] HĂRȘIE s. f. V. hârșie.
10. [DLRLC] HĂRȘIE s. f. v. hîrșie.
11. [DLRLC] HÎRȘIE, hîrșii, s. f. (Regional) Piele sau blană de miel (mai ales neagră), cu lînă creață și măruntă, din care se fac căciuli, gulere etc. sau cu care se îmblănește o haină. Chepenege cusute cu fir, prinse în copci de argint, pe margine îmblănite cu hîrșie neagră și aruncate pe coapsă într-o parte. ISPIRESCU, M. V. 44. În cap purta naltul calpac de hîrșie fumurie cu fund de serasir. ODOBESCU, S. I 133. – Variantă: hărșie (DELAVRANCEA, S. 170) s. f.
12. [Scriban] hîrșie și hîrșíe f. (d. a hîrșîi, care e rudă cu a jărcăni). Pele de mel (argăsită orĭ nu) din care se fac căcĭulĭ și gulere. Pele jupuită în general. V. jarchină.
13. [DOOM 3] hârșie (reg.) (desp. -și-e) s. f., art. hârșia (desp. -și-a), g.-d. art. hârșiei; pl. hârșii, art. hârșiile (desp. -și-i-)
14. [DOOM 2] hârșie (reg.) (-și-e) s. f., art. hârșia (-și-a), g.-d. art. hârșiei; pl. hârșii, art. hârșiile (-și-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL