1. [CADE] HĂMEIU, HAMEIU, HEMEIU sbst. 🌿 Plantă acățătoare, cu flori galbene-verzui, întrebuințate la fabricarea berii (🖼 2510) (Humulus lupulus) [vsl. hmělj].
2. [Șăineanu, ed. VI] hămeiu (hemeiu) n. plantă cățărătoare a cării floare galbenă-verzue se întrebuințează la fabricarea berii și la facerea unei tizane amare, tonice și depurative (Humulus lupulus). [Slav. HMĬELĬ].
3. [DEX '09] HAMEI s. m. Plantă erbacee agățătoare cu flori galbene-verzui, ale cărei inflorescențe femele aromatice și amare se întrebuințează la fabricarea berii (Humulus lupulus). [Var.: hămei s. m.] – Din sl. chŭmelĭ.
4. [DEX '09] HĂMEI s. m. v. hamei.
5. [MDA2] hamei sn [At: (a. 1821) URICARIUL II, 127/31 / V: (reg) hăm~1, hem~ / Pl: ~e / E: nct] (Bot; reg) Plantă erbacee agățătoare cu flori galbene-verzui, ale cărei inflorescențe femele aromatice se întrebuințează la fabricarea berii, a pâinii și în medicina populară (Humulus lupus).
6. [MDA2] hămei1 sn vz hamei
7. [MDA2] hemei1 sm vz hamei
8. [MDA2] meiugă sf [At: TDRG / Pl: ~uge / E: ns cf srb hmelj] (Bot; Ban) Hamei (Humulus lupulus).
9. [CADE] HEMEIU 👉 HĂMEIU.
10. [DLRLC] HAMEI s. n. Plantă erbacee volubilă, cu tulpina lungă și subțire, cu flori verzui, ale cărei semințe aromatice și amare se întrebuințează la fabricarea berii (Humulus Lupulus). (Atestat în forma hemei) Și pe coasta cu hemei Nu mă va mai duce dorul. COȘBUC, P. II 172. Mulțime de ferestre se vedeau, erau înconjurate de hemei, care se agăța și pe coperișul de oale albii. CONTEMPORANUL, III 781. – Variante: hămei (ODOBESCU, S. III 28, NEGRUZZI, S. I 96, ALECSANDRI, P. P. 407), hemei s. n.
11. [DLRLC] HĂMEI s. n. v. hamei.
12. [DLRLC] HEMEI s. n. v. hamei.
13. [Șăineanu, ed. VI] hemeiu m. Mold. V. hămeiu.
14. [Scriban] haméĭ, V. hemeĭ.
15. [Scriban] hăméĭ, V. hemeĭ.
16. [Scriban] heméĭ (Mold.), haméĭ (Munt.) și hăméĭ (Trans.) m. ca plantă și n., pl. urĭ, ca substanță (vsl. hŭmelĭ [de orig. finică], rus. hmĕlĭ, rut. hmilĭ, pol. chmiel, bg. hmel; ung. komló, ngr. huméli, turc. hemil; mlat. humulus). O plantă agățătoare ale căreĭ florĭ amare se întrebuințează la facerea beriĭ, ĭar în med. ca tonic, amar, depurativ, antiscorbutic, antiscrofulos ș. a. (húmulus lúpulus). V. lupulină.
17. [IVO-III] hămeiu, -meie.
18. [DOOM 3] hamei s. m., art. hameiul
19. [DOOM 2] hamei s. m.
20. [DFL] HUMULUS L., HAMEI, fam. Maraceae. Gen originar din Japonia și Europa, cca 2 specii, erbacee, aspre, anuale sau vivace, volubile. Frunze opuse, digitat-lobate, verzi-închis, serate, stipele libere, persistente. Flori dioice (cele mascule au periantul cu 5 diviziuni în formă de sepale, 5 stamine cu filamente foarte scurte, cele femele alcătuiesc un con), în racem terminal sau în axa frunzei.
21. [DGS] meiugă s.f. (bot.; reg.) v. Hamei (Humulus lupulus).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL