1. [DEX '09] ISTERIE, isterii, s. f. Tulburare mintală manifestată prin descărcări emoționale, leșin, sugestibilitate, simptome fără bază organică. – Din fr. hystérie, it. isteria.
2. [MDA2] isterie sf [At: ZAMFIRESCU, R. 96 / V: hi~ / Pl: ~ii / E: fr hystérie] (Med) Boală nervoasă caracterizată prin apariția unor simptome neurologice foarte variate, accese de râs sau de plâns, convulsii, sufocări, sugestie sau autosugestie etc., nejustificate de prezența unor leziuni și declanșate prin șocuri emotive Si: isterism (1).
3. [CADE] * ISTERIE sf. 🩺 Boală nervoasă caracterizată prin turburări ale sensibilității, prin convulsiuni, delir, accese de plîns sau de rîs, etc. [fr.].
4. [DEX '98] ISTERIE, isterii, s. f. Boală nervoasă caracterizată prin apariția unor simptome neurologice foarte variate, nejustificate de existența unor leziuni și declanșate prin șocuri emotive (accese de râs sau de plâns, convulsii, sufocări etc.), sugestie sau autosugestie etc. – Din fr. hystérie, it. isteria.[1]
5. [DLRLC] ISTERIE s. f. Boală nervoasă caracterizată prin tulburări ale sensibilității, sufocări, convulsii, accese de rîs sau de plîns. V. nevricale. Penelopa fusese apucată de un acces de isterie. BART, E. 166. ◊ Fig. Împotriva isteriei și a pregătirilor de război, se ridică în țările capitaliste puternice forțe democratice și în primul rînd clasa muncitoare, a cărei unitate de acțiune crește tot mai mult. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2775.
6. [DN] ISTERIE s.f. Boală nervoasă manifestată prin tulburări ale sensibilității, prin convulsii etc., nejustificate de existența unor leziuni. [Gen. -iei, var. histerie s.f. / cf. fr. hystérie < gr. hystera – uter].
7. [MDN '00] ISTERIE s. f. formă de nevroză manifestată prin excitabilitate mărită, accese convulsive, agresivitate etc. (< fr. hystérie, it. isteria)
8. [Șăineanu, ed. VI] isterie f. boală nervoasă.
9. [Scriban] *isteríe f. (d. isteric; fr. hystérie). Med. Afecțiune nervoasă caracterizată pin sufocațiunĭ, convulsiunĭ ș. a. și considerată pe nedrept ca particulară numaĭ femeiĭ.[1]
10. [MDA2] histerie sf vz isterie
11. [DN] HISTERIE s.f. v. isterie.
12. [DOOM 3] isterie s. f., art. isteria, g.-d. art. isteriei; pl. isterii, art. isteriile (desp. -ri-i-)
13. [DOOM 2] isterie s. f., art. isteria, g.-d. art. isteriei; pl. isterii, art. isteriile
14. [MDO] isterie
15. [IVO-III] isterie, -riei gen. a.
16. [DER] isterie (isterii), s. f. – Boală nervoasă manifestată prin accese de rîs sau de plîns, convulsii etc. – Var. histerie. Fr. hystérie. – Der. isteric, adj., din fr. hystérique; istericos, adj. (isteric), din ngr. ὐστεριϰός, sec. XIX, înv.; isterico, s. n. (isterie), din ngr. ὐστεριϰόν (Gáldi 203); istericale, s. f. pl. (isterie), din ngr. ὐστεριϰά.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL