1. [MDA2] histeric, ~ă a vz isteric
2. [DN] HISTERIC, -Ă adj., s.m. și f. v. isteric.
3. [DEX '09] ISTERIC, -Ă, isterici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de isterie. ◊ (Adverbial) Plânge isteric. 2. Adj. Privitor la isterie, care aparține isteriei. – Din fr. hystérique, it. isterico.
4. [MDA2] isteric, ~ă [At: CAMIL PETRESCU, V. 45 / V: hi~ I Pl: ~ici, ~ice / E: fr hystérique] 1-2 smf, a (Persoană) care suferă de isterie. 3-4 av, a (Într-un mod) asemănător cu manifestările isteriei Si: (înv) istericos (1-2).
5. [CADE] * ISTERIC I. adj. 🩺 1 Privitor la isterie: izbucni într’un plîns, nervos, ~ (VLAH.) ¶ 2 Atins de isterie. II. sm. f. Persoană atinsă de isterie [fr.].
6. [DEX '98] ISTERIC, -Ă, isterici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de isterie. ◊ (Adverbial) Plânge isteric. 2. Adj. Privitor la isterie, care aparține isteriei. – Din fr. hystérique, it. isterico.[1]
7. [DLRLC] ISTERIC, -Ă, isterici, -e, adj. Care suferă de isterie, care prezintă manifestările isteriei. Fiecare mișcare, fiecare zgomot o face să tremure ca varga, să plîngă cu un plîns isteric. GHEREA, ST. CR. I 354. ◊ (Adverbial) Unii țipau, alții plîngeau isteric. CONTEMPORANUL, VII 391. ♦ (Substantivat) Persoană care suferă de isterie.
8. [DN] ISTERIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de isterie. [Var. histeric, -ă adj., s.m.f. / cf. fr. hystérique, it. isterico].
9. [MDN '00] ISTERIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de isterie. (< fr. hystérique, it. isterico)
10. [Șăineanu, ed. VI] isteric a. atins de isterie.
11. [Scriban] *istéric, -ă adj. (vgr. ῾ysterikós, d. ῾ystéra, mitră [lat. úterus]). Med. Care e cuprins de isterie: o femeĭe isterică, un om isteric. Relativ la isterie: sufocațiune isterică. Subst. Un isteric, o isterică, un om, o femeĭe cuprinsă de isterie. – istericale f. pl. (ngr. ῾ysteriká, n. pl. Cp. cu zaharicale). Fam. Isterie: aŭ apucat-o istericalele.
12. [DOOM 3] isteric adj. m., s. m., pl. isterici; adj. f., s. f. isterică, pl. isterice
13. [DOOM 2] isteric adj. m., s. m., pl. isterici; adj. f., s. f. isterică, pl. isterice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL